1 În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
2 Şi a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morţi; şi din această cauză se arată fapte puternice în el.
3 Fiindcă Irod prinsese pe Ioan şi îl legase şi îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soţia fratelui său, Filip.
4 Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îţi este legiuit să o ai.
5 Şi voind să îl ucidă, se temea de mulţimi, pentru că îl considerau pe Ioan ca profet.
6 Dar când s-a ţinut ziua naşterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor şi i-a plăcut lui Irod.
7 De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
8 Şi fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
9 Şi împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului şi a celor ce şedeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
10 Şi a trimis şi a decapitat pe Ioan în închisoare.
11 Şi capul lui a fost adus pe o tavă şi dat fetei; şi l-a dus mamei ei.
12 Şi discipolii lui au venit şi au luat trupul şi l-au îngropat şi s-au dus şi i-au spus lui Isus.

13 Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; şi când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăţi.
14 Şi Isus a mers şi a văzut o mulţime mare şi i s-a făcut milă de ei şi le-a vindecat bolnavii.
15 Şi pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu şi timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate şi să îşi cumpere de mâncare.
16 Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; daţi-le voi să mănânce.
17 Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.
18 Şi el a spus: Aduceţi-le aici la mine.
19 Şi a poruncit mulţimilor să şadă pe iarbă şi a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind în sus spre cer a binecuvântat; şi frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulţimilor.
20 Şi au mâncat toţi şi au fost săturaţi; şi au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coşuri pline.
21 Şi cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbaţi, în afară de femei şi copii.

22 Şi imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie şi să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulţimilor.
23 Şi după ce a dat drumul mulţimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; şi pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
24 Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
25 Şi Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
26 Şi când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; şi de frică au strigat.
27 Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniţi, eu sunt; nu vă temeţi!
28 Şi Petru i-a răspuns şi a zis: Doamne, dacă eşti tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
29 Iar el a spus: Vino! Şi coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
30 Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; şi începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
31 Şi imediat Isus a întins mâna şi l-a apucat şi i-a spus: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32 Şi după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
33 Atunci cei ce erau în corabie au venit şi i s-au închinat, spunând: Cu adevărat eşti Fiul lui Dumnezeu.

34 Şi după ce au trecut dincolo, au venit în ţinutul Ghenezaretului.
35 Şi când bărbaţii din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ţinutul acela de jur împrejur şi au adus la el pe toţi cei ce erau bolnavi.
36 Şi l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; şi toţi câţi s-au atins au fost complet însănătoşiţi.