1 Când a coborât el de pe munte, mari mulţimi l-au urmat.
2 Şi iată, un lepros a venit şi i s-a închinat, spunând: Doamne, dacă voieşti, mă poţi curăţi.
3 Şi Isus întinzând mâna, l-a atins, spunând: Voiesc; fii curăţit. Şi îndată a fost curăţită lepra lui.
4 Şi Isus i-a spus: Vezi să nu spui nimănui; ci du-te, arată-te preotului şi oferă darul pe care Moise l-a poruncit ca mărturie pentru ei.

5 Şi pe când Isus intra în Capernaum, a venit la el un centurion, implorându-l,
6 Şi spunând: Doamne, servitorul meu zace paralizat în casă, chinuit cumplit.
7 Şi Isus i-a spus: Eu voi veni şi îl voi vindeca.
8 Şi centurionul răspunzând a zis: Doamne, nu sunt demn să intri sub acoperişul meu, ci spune numai un cuvânt şi servitorul meu va fi vindecat.
9 Fiindcă şi eu sunt om sub autoritate, având sub mine soldaţi; şi spun unuia: Du-te şi se duce; şi altuia: Vino şi vine; şi robului meu: Fă aceasta şi face.
10 Când a auzit Isus, s-a minunat şi a spus celor ce îl urmau: Adevărat vă spun, nu am găsit aşa o credinţă nici chiar în Israel.
11 Şi vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi se vor aşeza cu Avraam şi Isaac şi Iacob în împărăţia cerului.
12 Dar copiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
13 Şi Isus a spus centurionului: Du-te şi ţi se va face cum ai crezut. Şi servitorul lui a fost vindecat în ora aceea.

14 Şi când a ajuns Isus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând şi cu febră.
15 Şi i-a atins mâna şi a lăsat-o febra; şi s-a ridicat şi le-a servit.
16 Şi când s-a înserat, au adus la el pe mulţi posedaţi de draci; şi a scos duhurile prin cuvânt şi a vindecat pe toţi bolnavii;
17 Ca să se împlinească ce fusese spus prin Isaia, profetul, care a zis: El însuşi a luat neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.

18 Şi când a văzut Isus mulţimi mari în jurul lui, a poruncit să meargă de cealaltă parte.
19 Şi un anume scrib a venit şi i-a spus: Învăţătorule, te voi urma oriunde ve merge.
20 Şi Isus i-a spus: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; dar Fiul omului nu are unde să îşi culce capul.
21 Şi un altul dintre discipolii săi i-a spus: Doamne, lasă-mă întâi să mă duc şi să îl înmormântez pe tatăl meu.
22 Dar Isus i-a spus: Urmează-mă! Şi lasă morţii să îşi înmormânteze morţii.

23 Şi după ce s-a îmbarcat într-o corabie, discipolii săi l-au urmat.
24 Şi iată, s-a stârnit pe mare o furtună puternică încât corabia era acoperită de valuri, dar el dormea.
25 Şi discipolii lui au venit la el şi l-au trezit, spunând: Doamne, salvează-ne, pierim.
26 Iar el le-a spus: De ce sunteţi fricoşi, puţin credincioşilor? Apoi ridicându-se, a mustrat vânturile şi marea; şi s-a făcut o linişte mare.
27 Iar oamenii se minunau, spunând: Ce fel de om este acesta, că până şi vânturile şi marea ascultă de el?

28 Şi când a ajuns el de partea cealaltă în ţinutul Gherghesenilor, l-au întâmpinat doi posedaţi de draci, foarte periculoşi, ieşind din morminte, încât nimeni nu era în stare să treacă pe acea cale.
29 Şi iată, strigau, spunând: Ce avem noi de a face cu tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de timp?
30 Şi mai departe de ei era o turmă cu mulţi porci păscând.
31 Aşa că dracii îl implorau, spunând: Dacă ne scoţi din ei, lasă-ne să ne ducem în turma de porci.
32 Şi le-a spus: Duceţi-vă. Şi după ce au ieşit, s-au dus în turma de porci; şi iată, toată turma de porci s-a aruncat furios în jos, pe râpă, în mare şi au pierit în ape.
33 Şi cei care îi păşteau au fugit; şi, ducându-se în cetate au povestit tot şi cele întâmplate cu cei posedaţi de draci.
34 Şi, iată, toată cetatea a ieşit să îl întâmpine pe Isus; şi când l-au văzut, l-au implorat să plece din ţinuturile lor.