17
Ascultă dreptatea, DOAMNE, dă atenţie strigătului meu, deschide urechea la rugăciunea mea, care nu se înalţă de pe buze prefăcute.
Din prezenţa ta să vină judecata mea; să privească ochii tăi lucrurile echitabile.
Mi-ai examinat inima, m-ai cercetat noaptea, m-ai încercat şi nu vei găsi nimic; am hotărât ca gura mea să nu calce legea ta.
Referitor la faptele oamenilor, prin cuvântul buzelor tale m-am păzit de cărările nimicitorului.
Sprijină umbletele mele în cărările tale să nu alunece paşii piciorului meu.
Te-am chemat, pentru că mă vei asculta, Dumnezeule; apleacă urechea ta spre mine şi ascultă vorbirea mea.
Arată-ţi minunata bunătate iubitoare, tu, care salvezi prin mâna ta dreaptă pe cei ce îşi pun încrederea în tine, de cei ce se ridică împotriva lor.
Ţine-mă ca pe lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor tale,
Ascunde-mă de cei stricaţi care mă oprimă, de duşmanii mei de moarte, care mă încercuiesc.
10 Ei sunt închişi în propria lor grăsime; cu gura lor vorbesc trufaş.
11 Acum ne-au încercuit paşii noştri; şi-au aţintit ochii, aplecându-se la pământ,
12 Asemenea unui leu lacom de prada lui şi precum un leu tânăr pândind în locuri tainice.
13 Ridică-te, DOAMNE, dezamăgeşte-l, aruncă-l jos, eliberează sufletul meu de cel stricat, care este sabia ta,
14 De oamenii care sunt mâna ta, DOAMNE, de oamenii lumii, care îşi au partea în această viaţă şi a căror pântece îl umpli cu comoara ta ascunsă; ei sunt plini de copii şi îşi lasă restul averii la pruncii lor.
15 Cât despre mine, îţi voi privi faţa în dreptate; mă voi sătura, când mă trezesc, cu chipul tău.