1 Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat, ai fost nemulţumit; întoarce-te din nou spre noi.
2 Ai cutremurat pământul; l-ai despicat, vindecă-i spărturile, căci se zguduie.
3 Ai arătat poporului tău lucruri grele, ne-ai făcut să bem vinul înmărmuririi.
4 Ai dat un steag celor ce se tem de tine, ca să îl înalţe pentru adevăr. Selah.
5 Ca preaiubiţii tăi să fie eliberaţi, salvează cu dreapta ta, şi ascultă-mă.
6 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia lui, mă voi bucura, voi împărţi Sihemul şi voi măsura valea Sucotului.
7 Galaadul este al meu şi Manase este al meu; Efraim de asemenea este puterea capului meu; Iuda este legiuitorul meu.
8 Moab este vasul meu pentru spălare; peste Edom îmi voi arunca sandala, Filistia, triumfă tu din cauza mea.
9 Cine mă va duce în cetatea cea tare? Cine mă va conduce în Edom?
10 Nu voieşti tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat? Şi tu, Dumnezeule, care nu ai ieşit cu armatele noastre?
11 Dă-ne ajutor în timp de tulburare, fiindcă zadarnic este ajutorul omului.
12 Prin Dumnezeu vom lucra vitejeşte, căci el va călca în picioare pe duşmanii noştri.