1 „Păşeşte cu atenţie când intri în casa lui Dumnezeu; şi apropie-te mai bine să asculţi decât să aduci sacrificiul celor lipsiţi de raţiuni corecte; pentru că ei nu ştiu că astfel comit un lucru rău. 2 Nu te grăbi să îţi deschizi gura; şi inima ta să nu dorească imediat să pronunţe ceva înaintea lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este în cer, iar tu eşti pe pământ. Astfel, cuvintele tale să fie bine calculate. 3 În timp ce visele provin din mulţimea grijilor, prostia omului fără judecată sănătoasă se cunoaşte din mulţimea cuvintelor lui. 4 Când faci o promisiune înaintea lui Dumnezeu, nu întârzia să o respecţi; pentru că Lui nu Îi plac oamenii lipsiţi de judecată. Deci respectă-ţi promisiunea! 5 Este mai bine să nu faci promisiuni, decât să le faci şi să nu le respecţi. 6 Nu lăsa gura să îţi atragă corpul în păcat. Să nu îi zici omului trimis de Dumnezeu: «Promisiunea mea a fost o eroare!» De ce să se mânie Dumnezeu din cauza promisiunii pronunţate cu gura ta şi să distrugă lucrarea făcută de mâinile tale? 7 Visele multe sunt fără sens. Acelaşi lucru se poate spune şi despre multele cuvinte inutile. Deci teme-te de Dumnezeu!” 8 „Când vezi că într-o localitate este exploatat omul sărac, iar dreptatea şi omul corect sunt persecutaţi, să nu te deranjezi cu privire la aceste lucruri; pentru că un administrator supraveghează pe un altul, iar pe amândoi îi controlează alţii mai mari decât ei! 9 Toţi beneficiază de resursele ţării; iar scopul existenţei unui rege este să apere terenurile ei agricole. 10 Cel care iubeşte argintul, nu se satură de el; iar cine iubeşte bogăţia, nu beneficiază de câştig. Aceasta este încă o absurditate! 11 Când se înmulţesc alimentele, se înmulţesc şi cei care le mănâncă; şi singurul lucru pe care îl mai poate face proprietarul lor, este doar să privească la ele cu ochii lui! 12 Pentru cel care a muncit, somnul este ceva plăcut – indiferent că a mâncat puţin sau mult; dar bogatul nu poate dormi liniştit din cauza bogăţiei lui! 13 Există un rău pe care l-am văzut sub soare şi care m-a deranjat. Am văzut un proprietar strângându-şi o bogăţie care l-a dus la dezastru. 14 Ea a fost pierdută printr-un comerţ nereuşit. Astfel, fiul care i s-a născut, nu mai beneficiază de nimic din tot ce a fost. 15 Acel om venise gol din uterul mamei lui; şi s-a întors exact cum a venit. El nu a luat nimic din tot ce realizase prin munca lui şi din tot ce îi aparţinuse! 16 Chiar şi următorul lucru este un mare rău: faptul că omul pleacă (din această lume) exact cum vine în ea; şi ce avantaj are omul din acest fapt?! S-a chinuit în mod inutil! 17 Toată viaţa lui s-a hrănit supărat, cu mare deranj, având durere şi necaz în suflet. 18 Acum vă spun ce am înţeles eu că este bine şi frumos pentru om: să mănânce, să bea şi să trăiască bine din rezultatul muncii lui pe care a depus-o în cadrul existenţei de sub soare – tot timpul puţinelor zile ale vieţii pe care i le-a dat Dumnezeu; pentru că acesta este dreptul lui! 19 Deci orice om căruia Dumnezeu i-a dat bogăţie şi averi, permiţându-i să se bucure de ele, să îşi ia ce îi revine de acolo şi să beneficieze de rezultatul muncii lui. Dar şi acesta este un cadou de la Dumnezeu! 20 Astfel, el nu se gândeşte prea mult la cât de scurtă şi de efemeră îi este viaţa; pentru că Dumnezeu îi umple inima de bucurie.”