1 Cuvântul lui Iahve a venit la mine şi mi-a zis: 2 „Fiul omului, vorbeşte-le celor din poporul tău, spunându-le: «Se va întâmpla ca Eu să aduc sabia împotriva unei ţări. Şi este posibil ca oamenii din poporul ţării să desemneze din mijlocul lor un om pe care îl vor pune să le fie santinelă. 3 Când acel om vede sabia venind împotriva ţării, sună din goarnă anunţând poporul. 4 Dacă cel care aude sunetul goarnei nu îl ia în considerare, sabia va veni şi îi va lua viaţa. El va fi singurul vinovat de propria lui moarte. 5 Pentru că a auzit sunetul goarnei şi l-a ignorat, va fi vinovat de vărsarea sângelui lui. Dar dacă îl ia în considerare, îşi va scăpa viaţa. 6 Se poate întâmpla ca santinela să vadă sabia venind şi să nu sune din goarnă. Astfel, poporul nu va fi avertizat; iar sabia va veni şi va lua viaţa cuiva. Acela va fi omorât din cauza nedreptăţii lui; dar voi cere sângele lui din mâna santinelei. 7 Tu, fiul omului, eşti santinela pe care am pus-o pentru urmaşii lui Israel. Tu vei auzi cuvântul din gura Mea şi îi vei anunţa din partea Mea.» 8 Când îi voi zice omului rău: «Este o certitudine că vei muri, pentru că eşti rău!», iar tu nu vei vorbi cu el ca să îl avertizezi pentru comportamentul lui, acel om rău va muri din cauza nedreptăţii lui; dar voi cere sângele lui din mâna ta. 9 Dacă tu îl vei avertiza pe cel rău spunându-i să renunţe la comportamentul lui şi totuşi el nu se va corecta, acel om va muri din cauza nedreptăţii lui, iar tu îţi vei scăpa sufletul. 10 Tu, fiul omului, spune-le urmaşilor lui Israel astfel: «Voi ziceţi: ‘Nedreptăţile şi păcatele noastre ne apasă foarte mult. Suntem epuizaţi (de resurse) din cauza lor. Cum vom putea trăi?’ 11 Având în vedere aceste cuvinte ale lor, spune-le: ‘Eu, Iahve, Stăpânul care este viu, vă asigur că nu doresc moartea omului rău; ci doresc ca el să se întoarcă din drumul lui (greşit) şi să trăiască. Întoarceţi-vă! Întoarceţi-vă de pe drumurile voastre care sunt rele. Urmaşi a lui Israel, de ce vreţi să muriţi?’» 12 Fiul omului, pentru că aceasta este realitatea, spune-le celor din poporul tău astfel: «Dreptatea omului corect nu îl va scăpa în ziua când va comite nedreptatea; iar răutatea celui rău nu îl va determina să cadă (din nou) în ziua când se întoarce de la răutatea lui. Omul corect nu va mai putea trăi prin dreptatea lui din ziua în care a păcătuit. 13 Când Eu îl asigur pe cel corect că va trăi, iar el se încrede în dreptatea lui şi comite nedreptate, toată acea dreptate nu i se va mai aminti; şi va muri din cauza nedreptăţii pe care a comis-o. 14 Astfel, atunci când Eu îi spun celui rău: ‘Te asigur că vei muri!’, este posibil ca el să se întoarcă de la păcatul lui şi să facă judecată (corectă) şi dreptate. 15 Dacă omul rău dă înapoi garanţia, dacă aduce înapoi ce a jefuit, dacă urmează învăţăturile care conduc la viaţă şi dacă nu mai comite nedreptatea, este o certitudine că va trăi şi nu va (mai) muri. 16 Toate păcatele pe care le-a comis, nu i se vor mai aminti. El a făcut judecată (corectă) şi dreptate; deci este o certitudine că el va trăi!» 17 Şi totuşi, cei din poporul tău zic: «Metoda Stăpânului nostru nu este corectă!» Dar, de fapt, modul lor de (gândire şi de) acţiune este cel incorect! 18 Deci, dacă cel corect se întoarce de la dreptatea lui şi comite nedreptate, va muri din această cauză. 19 În acelaşi timp, dacă omul rău se întoarce de la răutatea lui făcând judecată (corectă) şi dreptate, va trăi tocmai datorită acestui fapt. 20 Urmaşi ai lui Israel, pentru că voi ziceţi: «Metoda Stăpânului (nostru) nu este corectă!», judecata Mea va evalua comportamentul fiecăruia!” 21 În al doisprezecelea an al exilului nostru, în a cincea zi din a zecea lună, a venit la mine cineva care fugise de la Ierusalim; şi mi-a zis: „Oraşul a fost capturat!” 22 Mâna lui Iahve venise peste mine încă de seara, înainte de apariţia acelui om; şi El îmi deschisese gura înainte să ajungă acela la mine dimineaţa. Deci gura îmi fusese deschisă şi nu mai eram mut. 23 Cuvântul lui Iahve a venit la mine şi mi-a zis: 24 „Fiul omului, locuitorii acestor ruine din teritoriul numit Israel, zic: «Avraam a fost singur, dar tot şi-a luat ţara în proprietate. Noi suntem mulţi; deci este o certitudine că ţara ne-a fost dată şi nouă ca moştenire!» 25 Pentru că ei vorbesc astfel, spune-le că Iahve, Cel care este Stăpân, le zice: «Voi, cei care mâncaţi carne cu sânge, care vă ridicaţi ochii spre idolii voştri şi vărsaţi sânge, aveţi pretenţia să moşteniţi ţara? 26 Vă încredeţi în sabia voastră, comiteţi lucruri oribile şi fiecare dintre voi o dezonorează pe soţia semenului lui… În aceste condiţii, consideraţi că ar trebui să moşteniţi ţara?» 27 Să le mai spui: «Iahve, Cel care este Stăpân, vă vorbeşte astfel: ‘Cât este de adevărat că Eu sunt viu, va fi real şi faptul că cei care sunt acum printre ruine, vor cădea omorâţi de sabie; iar pe cei care sunt pe câmp, îi voi da ca mâncare animalelor sălbatice. Oamenii care mai sunt în fortăreţe şi cei din peşteri, vor muri din cauza epidemiilor. 28 Voi transforma ţara într-o zonă nelocuită şi într-un loc devastat; iar mândria forţei ei se va termina! Munţii lui Israel vor fi atât de devastaţi, încât nimeni nu îi va mai traversa. 29 Când voi transforma ţara într-o zonă nelocuită şi într-un loc devastat din cauza faptelor oribile pe care le-au comis, vor şti că Eu sunt Iahve!’» 30 Fiul omului, cei din poporul tău vorbesc despre tine pe lângă ziduri şi pe la uşile caselor. Ei discută unul cu altul; şi fiecare zice fratelui lui astfel: «Să mergem să auzim care este cuvântul venit de la Iahve!» 31 Şi vin la tine mulţi oameni de acest fel! Cei din poporul Meu stau înaintea ta şi ascultă cuvintele tale; dar nu le pun în aplicare – pentru că ei vorbesc cu gura atât de dulce, dar inima lor umblă după câştig necinstit. 32 Tu eşti pentru ei ca un cântăreţ plăcut, cu voce frumoasă şi care ştie să cânte foarte bine la instrumente cu coarde. Ei ascultă cuvintele tale, dar nu le aplică deloc în viaţa lor. 33 Când va veni distrugerea – care deja este iminentă – vor şti că a fost un profet în mijlocul lor!”