1 Când veţi împărţi prin (tragere la) sorţi ţara ca moştenire, să oferiţi lui Iahve un dar: o parte din ţară care să fie un teritoriu sfânt. Să fie lung de douăzeci şi cinci de mii de coţi şi lat de douăzeci de mii de coţi. Toată suprafaţa de pământ cuprinsă între aceste limite, va fi sfântă. 2 Din acest teritoriu, o suprafaţă pătrată cu lungimea şi lăţimea de cinci sute de coţi să fie pentru sanctuar, iar alţi cincizeci de coţi să fie lăsaţi ca loc gol în jurul lui. 3 Tot pe acest teritoriu trebuie să măsori o suprafaţă cu lungimea de douăzeci şi cinci de mii de coţi şi lăţimea de zece mii de coţi, în care să fie sanctuarul, locul foarte sfânt. 4 Acesta va fi teritoriul sfânt din ţară pentru preoţi, pentru slujitorii sanctuarului, pentru cei care se apropie ca să slujească lui Iahve. Acest loc va fi destinat atât pentru casele lor, cât şi pentru sfântul sanctuar. 5 O suprafaţă de douăzeci şi cinci de mii de coţi lungime şi zece mii de coţi lăţime va fi proprietatea leviţilor care slujesc în casă. El va fi oferit ca teritoriu pentru oraşele în care vor locui. 6 Lângă teritoriul sfânt să rezervaţi o suprafaţă de cinci mii de coţi lăţime şi douăzeci şi cinci de mii de coţi lungime care să aparţină oraşului. Aceasta să fie (regula) pentru toţi urmaşii lui Israel. 7 Proprietatea prinţului să fie de o parte şi de cealaltă a teritoriului sfânt şi a proprietăţii (din exteriorul zidurilor) oraşului, paralel cu teritoriul sfânt şi paralel cu proprietatea oraşului – de la Vest spre Est – şi să continue cu partea din care răsare soarele tot spre acea parte, pe o lungime cât una dintre părţi, de la limita ei teritorială de Est la aceea de Vest. 8 Acest pământ va fi proprietatea (prinţu)lui în Israel. Şi prinţii Mei nu vor mai exploata poporul Meu, ci vor da ţara urmaşilor lui Israel, conform triburilor lor.»” 9 Iahve, Cel care este Stăpân, vorbeşte astfel: „Prinţi ai lui Israel, destul! Încetaţi cu violenţa şi cu exploatarea abuzivă! Faceţi judecată corectă şi dreptate! Opriţi jefuirea poporului Meu. Acesta a fost mesajul lui Iahve, al Celui care este Stăpân. 10 Să aveţi cumpene corecte, o efă care să măsoare conform unităţii de măsură care a fost stabilită şi un bat la fel de corect. 11 Efa şi batul să aibă aceeaşi capacitate. Batul să cuprindă a zecea parte dintr-un homer, iar efa tot a zecea parte dintr-un homer. Măsura lor se va stabili în raport de homer. 12 Un şechel să fie de douăzeci de ghere. Să aveţi unităţi de douăzeci de şecheli, de douăzeci şi cinci de şecheli şi de cincisprezece şecheli. Toate împreună fac o mină. 13 Vă precizez acum care este contribuţia pe care trebuie să o aduceţi: a şasea parte dintr-o efă la fiecare homer de grâu şi a şasea parte dintr-o efă la fiecare homer de orz. 14 Cantitatea stabilită pentru ulei – adică pentru batul de ulei – este o zecime de bat la fiecare cor – care înseamnă zece baţi sau un homer, pentru că zece baţi înseamnă un homer – 15 iar pentru oi – (este stabilit să se aducă) una din fiecare turmă de două sute de oi care pasc pe suprafeţele bine udate ale (teritoriului)lui (numit) Israel. Acestea vor fi aduse ca daruri de mâncare, ca arderi integrale şi ca sacrificii de pace – ca să se facă achitarea de vină pentru ei. Acesta a fost mesajul lui Iahve, al Celui care este Stăpân. 16 Tot poporul din ţară trebuie să aducă această contribuţie împreună cu prinţul lui Israel. 17 Prinţul va fi dator să dea arderile integrale, darurile de mâncare şi darurile de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate şi la toate adunările de sărbătoare ale urmaşilor lui Israel. El trebuie să asigure animalele sacrificiului pentru păcat, darurile de mâncare, animalele pentru arderea integrală şi pe cele folosite ca sacrificiu de pace – ca să se facă achitarea (de vină) pentru urmaşii lui Israel.” 18 Iahve, Cel care este Stăpân, vorbeşte astfel: „În prima zi a primei luni, să iei un viţel fără defect (fizic) şi să faci achitarea (de vină) pentru sanctuar. 19 Preotul să ia din sângele sacrificiului pentru păcat şi să îl pună pe stâlpii de susţinere ai (intrării) casei, pe cele patru colţuri ale pervazului altarului şi pe stâlpii de susţinere ai porţii de la curtea interioară. 20 La fel să faci şi în a şaptea zi a lunii pentru cei care au păcătuit fără să îşi dea seama sau din imprudenţă. Astfel, să faci achitarea (de vină) pentru casă. 21 În a paisprezecea zi a primei luni, să fie sărbătoarea Paştelui. Pentru un timp de şapte zile, să mâncaţi turte. 22 În acea (ultimă) zi (din cele şapte), prinţul să aducă pentru el şi pentru tot poporul din ţară, un viţel ca sacrificiu pentru păcat. 23 În timpul celor şapte zile de sărbătoare, în fiecare dintre cele şapte, să aducă lui Iahve ca ardere integrală câte şapte viţei, câte şapte berbeci fără defect (fizic) şi câte un ţap ca sacrificiu pentru păcat. 24 Ca dar de mâncare, să aducă o efă pe care să o pună lângă fiecare viţel; apoi să ofere o efă împreună cu fiecare berbec şi un hin de ulei împreună cu fiecare efă. 25 Pentru sărbătoarea care va fi în a cincisprezecea zi din a şaptea lună, să facă la fel, aducând pentru un timp de şapte zile tot ce este nevoie ca să asigure sacrificiul pentru păcat, arderea integrală, darul de mâncare şi uleiul.”