1 Apoi Dumnezeu a pronunţat toate aceste cuvinte: 2 „Eu sunt Dumnezeul tău numit Iahve, Cel care te-a scos de pe teritoriul Egiptului – «din casa» unde ai fost sclav. 3 Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine! 4 Să nu îţi faci vreun idol reprezentând ceva de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. 5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; pentru că Eu, Iahve – Dumnezeul tău – sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc copiii pentru păcatul părinţilor lor până la a treia şi a patra generaţie a celor care Mă urăsc. 6 Dar manifest bunătate faţă de cei care Mă iubesc şi care respectă poruncile Mele; şi Mă comport aşa până la a mia generaţie a lor. 7 Să nu foloseşti numele lui Iahve – al Celui care este Dumnezeul tău – într-un mod care să Îl dezonoreze; pentru că Iahve nu va lăsa nepedepsit pe cel care va desconsidera numele Lui. 8 Aminteşte-ţi de ziua Sabatului, ca să o sfinţeşti! 9 Să lucrezi şase zile şi să îţi faci toate lucrările tale; 10 dar (fiecare) a şaptea zi este Sabatul Dumnezeului tău care se numeşte Iahve. Atunci să nu faci nicio lucrare (ca în celelalte şase zile). Să nu lucreze nimic nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în oraşul tău. 11 Pentru că în şase zile a făcut Iahve cerul, pământul, marea şi tot ce există în aceste medii; dar în a şaptea zi, El s-a odihnit. Acest fapt explică de ce a binecuvântat Iahve a şaptea zi; şi a sfinţit-o. 12 Respectă-ţi tatăl şi mama; pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Dumnezeul tău care se numeşte Iahve! 13 Să nu comiţi crimă! 14 Să nu comiţi adulter! 15 Să nu furi! 16 Să nu faci declaraţii false împotriva semenului tău! 17 Să nu doreşti însuşirea (într-un mod necinstit a lucrurilor care aparţin) casei semenului tău. Să nu doreşti să ai ca soţie pe cea care este deja soţia semenului tău. Să nu doreşti să îţi însuşeşti (într-un mod necinstit) sclavul sau sclava lui, boul sau măgarul lui şi nici vreun alt lucru care este proprietatea semenului tău!” 18 Tot poporul auzea tunetele şi vedea fulgerele; iar muntele fumega. În tot acest timp se auzea şi sunetul goarnei, iar poporul tremura de frică şi stătea la depărtare. 19 Ei i-au zis lui Moise: „Vorbeşte-ne doar tu! Să nu ne mai vorbească Dumnezeu; pentru că vom muri!” 20 Moise a răspuns poporului: „Aveţi curaj; pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă testeze, să aveţi în voi frica de El şi astfel, să evitaţi să păcătuiţi!” 21 Poporul stătea la depărtare, în timp ce Moise s-a apropiat de zona cu ceaţă densă unde era Dumnezeu. 22 Iahve i-a zis lui Moise: „Să vorbeşti israelienilor spunându-le: «Voi personal aţi văzut că v-am vorbit din cer. 23 Să nu vă faceţi zei de argint şi nici zei de aur pe care să îi consideraţi asemănători Mie! 24 Să Îmi construiţi un altar de pământ. Acolo să puneţi animalele voastre care vor fi sacrificate şi arse integral. Tot pe el să vă puneţi oile şi boii pentru sacrificiile de pace. În orice loc în care veţi invoca numele Meu, voi veni şi vă voi binecuvânta. 25 Dacă-Mi veţi face un altar de piatră, să nu îl construiţi din pietre cioplite; pentru că atunci când veţi pune dalta pe piatră, o veţi profana. 26 Să nu vă urcaţi la altarul Meu pe trepte, pentru ca să nu vi se vadă partea neacoperită a corpului înaintea lui.»”