22
După toate acestea, Dumnezeu l-a trecut pe Avraam printr-un examen, zicându-i: „Avraam!” El a răspuns: „Sunt aici(, Doamne).” Dumnezeu i-a spus: „Ia-l pe fiul tău care se numeşte Isaac şi care este singurul tău fiu ce provine din tine (şi Sara). Împreună cu acest fiu pe care-l iubeşti, du-te în zona Moria pe unul dintre munţii despre care îţi voi spune; şi sacrifică-l acolo exact ca pe un animal oferit integral (pe altar).” Avraam s-a sculat dimineaţa devreme şi a pus şaua pe măgar. Apoi i-a luat pe doi dintre slujitori împreună cu fiul lui numit Isaac, a tăiat lemne (de foc) pentru arderea integrală (a sacrificiului de pe altar) şi a plecat spre locul despre care îi spusese Dumnezeu. A treia zi, Avraam a privit spre orizont şi a văzut locul de la mare distanţă. Atunci el le-a zis slujitorilor: „Rămâneţi aici împreună cu măgarul; eu şi băiatul vom merge până acolo, ne vom închina şi apoi ne vom întoarce la voi.” Avraam a luat lemnele pentru sacrificiul care urma să ardă integral şi le-a pus în spatele fiului lui numit Isaac; iar el a dus focul şi cuţitul. Astfel se deplasau cei doi împreună. Isaac i-a zis tatălui lui care se numea Avraam: „Tată!” El a răspuns: „Da, fiule.”. Atunci Isaac l-a întrebat: „Observ că avem focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru sacrificiul integral (de pe altar)?” Avraam i-a răspuns: „Fiule, Dumnezeu în mod personal va avea grijă să ne ofere mielul pentru acest sacrificiu.” Şi astfel, cei doi şi-au continuat drumul împreună până au ajuns la locul pe care Dumnezeu i-l arătase lui Avraam. El a construit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el. Apoi l-a legat pe fiul lui care se numea Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10 Atunci şi-a întins mâna şi a luat cuţitul, intenţionând să îl înjunghie pe fiul lui. 11 Dar Îngerul lui Iahve l-a strigat din cer: „Avraam! Avraam!” El a răspuns: „Sunt aici.” 12 Atunci Îngerul i-a zis: „Să nu pui mâna pe copil, nu îi face nimic (rău); pentru că acum ştiu că te temi de Dumnezeu. Şi ai demonstrat acest lucru prin faptul că acceptând să asculţi de Mine, nu ai scăpat (de la moarte) nici măcar pe singurul tău fiu.” 13 Atunci Avraam a privit înainte şi a văzut un berbec care îşi încurcase coarnele într-un tufiş. S-a dus, a luat berbecul, l-a sacrificat şi l-a ars total (pe altar) în locul fiului lui. 14 Avraam a numit acel loc „Iahve va avea grijă”. Acest fapt explică de ce se spune şi astăzi: „Pe muntele unde Iahve va avea grijă.” 15 Îngerul lui Iahve l-a strigat pe Avraam din cer pentru a doua oară; 16 şi i-a vorbit astfel: „Iahve îţi zice: «Jur pe Mine Însumi: pentru că ai făcut acest lucru şi nu l-ai scăpat (de la moarte) pe singurul tău fiu iubit (pentru ca să asculţi de Mine), 17 te voi binecuvânta din abundenţă şi îţi voi înmulţi foarte mult urmaşii. Ei vor deveni atât de numeroşi, încât vor fi ca stelele din cer şi ca nisipul de pe malul mării. Descendenţii tăi vor deveni proprietarii oraşelor duşmanilor lor. 18 Şi pentru că M-ai ascultat, prin ‘sămânţa’ ta vor fi binecuvântate toate popoarele pământului.»!” 19 Avraam s-a întors la slujitorii lui. Apoi ei s-au ridicat şi au mers împreună la Beer-Şeba. Avraam şi-a stabilit locuinţa acolo. 20 După toate acestea, a ajuns la Avraam vestea că Milca i-a născut şi ea copii fratelui lui care se numea Nahor. 21 Ei s-au numit: Uţ – primul lui născut; apoi Buz care era fratele acestuia, şi Chemuel care a devenit tatăl lui Aram. 22 Ceilalţi s-au numit Chesed, Hazo, Pildaş, Iidlaf şi Betuel. 23 În familia lui Betuel s-a născut Rebeca. Pe aceştia opt i-a născut Milca lui Nahor care era fratele lui Avraam. 24 În acea perioadă de timp, Reuma care era concubina lui Avraam, i-a născut pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaş şi pe Maaca.