1 Apoi Iacov şi-a continuat călătoria şi a ajuns în ţara poporului de la Vest. 2 A văzut o fântână pe câmp. Lângă ea stăteau trei turme de oi, pentru că din acea fântână erau adăpate (cele din zonă). Piatra de pe gura fântânii era mare. 3 Atunci când toate turmele erau adunate acolo, păstorii luau piatra de la gura fântânii şi adăpau oile. Apoi puneau piatra înapoi, la locul ei, pe gura fântânii. 4 Iacov i-a întrebat pe acei păstori: „Fraţilor, de unde sunteţi?” Ei au răspuns: „Din Haran”. 5 Iacov i-a întrebat: „Îl cunoaşteţi pe Laban care este nepotul lui Nahor?” Ei i-au zis: „Îl cunoaştem.” 6 El i-a mai întrebat: „Este sănătos?” Ei au răspuns: „Da, este sănătos! Priveşte: vine cu oile Rahela care este fiica lui.” 7 Atunci Iacov a zis: „Este încă devreme; acum nu este cazul să fie adunate turmele. Adăpaţi oile, apoi duceţi-vă cu ele să pască din nou.” 8 Ei au răspuns: „Nu putem să facem acest lucru până când nu se adună toate turmele. Abia atunci se dă piatra de pe gura fântânii; şi apoi adăpăm oile.” 9 În timp ce (Iacov) vorbea cu ei, a sosit Rahela cu oile tatălui ei; pentru că ea le păstorea. 10 Când a văzut-o pe Rahela care era fiica lui Laban – fratele mamei lui – şi oile lui Laban, Iacov s-a apropiat de fântână. Apoi a dat într-o parte piatra de pe gura fântânii şi a adăpat turma lui Laban care era fratele mamei lui. 11 El a sărutat-o pe Rahela şi a plâns cu hohote. 12 Iacov i-a spus apoi Rahelei că el este rudă cu tatăl ei, respectiv fiul Rebecăi. Atunci ea a alergat şi i-a relatat tatălui ei ce se întâmplase. 13 După ce a ascultat aceste informaţii despre Iacov care era fiul surorii lui, Laban a alergat să îl întâmpine. L-a îmbrăţişat, l-a sărutat şi l-a dus în casa lui. Acolo Iacov i-a povestit lui Laban tot ce se întâmplase. 14 Apoi Laban i-a zis: „Atât oasele cât şi carnea noastră provin din acelaşi strămoş!” Iacov a locuit o lună în casa lui Laban. 15 Apoi Laban i-a zis lui Iacov: „Nu voi accepta să îmi slujeşti degeaba doar pentru că eşti rudă cu mine! Spune-mi care doreşti să îţi fie retribuţia!” 16 Laban avea două fete: cea mai mare se numea Leea, iar cea mai mică se numea Rahela. 17 Leea avea ochi delicaţi; dar Rahela avea un aspect plăcut şi era frumoasă. 18 Iacov o iubea pe Rahela. Atunci el i-a răspuns lui Laban: „Îţi voi sluji şapte ani pentru fiica ta mai mică numită Rahela.” 19 Laban a zis: „Mai bine să ţi-o dau ţie, decât să i-o dau unui alt bărbat! Rămâi (să lucrezi) la mine!” 20 Astfel, Iacov i-a slujit lui Laban şapte ani pentru Rahela. Dar pentru că o iubea, aceşti ani i s-au părut ca fiind doar câteva zile… 21 La sfârşitul celor şapte ani, Iacov i-a zis lui Laban: „Dă-mi soţia ca să intru la ea, pentru că a expirat termenul.” 22 Laban i-a adunat pe toţi oamenii din acel loc şi le-a organizat un banchet. 23 Seara, a luat-o pe fiica lui numită Leea şi a adus-o la Iacov; iar el a intrat la ea (în cort). 24 Laban i-a dat-o pe Zilpa ca sclavă fiicei lui numite Leea. 25 A doua zi, dimineaţa, Iacov a descoperit că era Leea (în locul Rahelei). Atunci l-a întrebat pe Laban: „Ce mi-ai făcut? Oare nu pentru Rahela ţi-am slujit? Atunci de ce m-ai înşelat?” 26 Laban i-a răspuns: „Conform obiceiului din această zonă, nu se acceptă ca fata mai mică să se dea în căsătorie înaintea celei mai mari. 27 Termină săptămâna (culcându-te) cu aceasta; apoi ţi-o vom da şi pe cealaltă pentru încă şapte ani de slujire!” 28 Iacov s-a conformat (obiceiului zonei) şi a terminat săptămâna (culcându-se) cu Leea; apoi Laban i-a dat-o de soţie (şi) pe fiica lui numită Rahela. 29 Laban i-a dat ca sclavă pe Bilha fiicei lui care se numea Rahela. 30 Iacov a intrat (şi) la Rahela (în cort); şi a iubit-o mai mult decât pe Leea. Apoi i-a slujit lui Laban încă şapte ani. 31 Când Iahve a văzut că Leea nu era iubită, a făcut-o să poată concepe copii, în timp ce Rahela a rămas sterilă. 32 Leea a rămas însărcinată şi a născut un fiu căruia i-a pus numele Ruben, pentru că zisese: „Iahve a văzut suferinţa mea; acum, este o certitudine faptul că soţul meu mă va iubi.” 33 Ea a rămas din nou însărcinată; a născut un fiu şi a zis: „Iahve care a auzit că nu sunt iubită, mi l-a dat şi pe acesta!” Aşa se explică de ce i-a pus numele Simeon. 34 Ea a rămas din nou însărcinată; a născut un fiu şi a zis: „De această dată, soţul meu se va ataşa de mine; pentru că i-am născut trei fii.” Astfel, ea i-a pus numele Levi. 35 A rămas din nou însărcinată; a născut un fiu şi a zis: „De această dată Îl voi lăuda pe Iahve!” Şi astfel i-a pus numele Iuda. Apoi a încetat să mai nască.