1 Iov a răspuns: 2 „Da, ştiu; ai dreptate; dar poate un om să fie corect înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă s-ar certa cineva cu El, dintr-o mie de întrebări nu I-ar putea răspunde nici măcar uneia. 4 El are o inimă înţeleaptă şi o mare forţă. Cine I se poate opune şi să reuşească să Îi reziste? 5 Atunci când Se mânie, El mută munţii fără să ştie când îi răstoarnă. 6 Dumnezeu scutură pământul din locul lui şi îi face stâlpii să tremure. 7 El ordonă soarelui; şi el nu mai răsare. Tot El acoperă lumina stelelor. 8 Acţionează singur când desface suprafaţa cerului şi calcă pe valurile mării. 9 Dumnezeu a făcut Ursul şi Orionul, grupul de stele numit Cloşca-cu-Pui şi celelalte constelaţii ale sudului. 10 El face lucruri mari şi imposibil de înţeles. Ele sunt minuni fără număr. 11 Dumnezeu trece pe lângă mine; şi totuşi, eu nu Îl pot vedea. Trece, dar eu nu pot să înţeleg momentul când face acest lucru. 12 Dacă vrea să ia ceva, cine-L poate opri? Cine-I poate reproşa, zicând: «Ce faci?»? 13 Dumnezeu nu Îşi opreşte mânia; chiar şi grupurile armate ale lui Rahab I se subordonează. 14 Deci cum aş putea eu să Îi răspund? Ce cuvinte aş putea să îmi caut înaintea Lui? 15 Chiar dacă aş fi corect, nu I-aş putea răspunde; şi nu pot decât să solicit bunătate de la Judecătorul meu! 16 Dacă L-aş chema şi mi-ar răspunde, nu aş crede că El chiar mi-a luat în considerare solicitarea. 17 Da, El mă striveşte printr-o furtună şi îmi înmulţeşte rănile fără motiv. 18 Nu mă lasă să mai respir, ci mă umple de amărăciune. 19 Dacă vorbim despre autoritate(a supremă), atunci El este Cel care o deţine! Oare cine Îl poate judeca? 20 Chiar dacă aş fi corect, gura mea mă va condamna. Oricât de nevinovat aş fi, El va demonstra că sunt vinovat. 21 Eu sunt nevinovat, dar nu îmi mai susţin cauza. Îmi desconsider viaţa (pe care o trăiesc acum). 22 Sunt indiferent; şi astfel, zic: «El îl distruge în mod asemănător atât pe cel nevinovat cât şi pe cel rău!» 23 Şi aş fi mulţumit dacă biciul (Lui) ar aduce imediat moartea! Dar El râde de durerea celui nevinovat. 24 Când o ţară este invadată de cel rău, El acoperă ochii judecătorilor lui. Dacă nu El, atunci cine? 25 Zilele mele trec mai rapid decât alergătorul. Zboară fără să fi văzut fericirea! 26 Trec ca o barcă pe apă şi ca un vultur care se aruncă în viteză ca să îşi atace prada. 27 Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba aspectul feţei şi voi fi optimist!», 28 tocmai atunci sunt determinat de toate durerile mele să intru în panică – pentru că ştiu că nu mă vei declara nevinovat. 29 Dacă voi fi condamnat, de ce să mă chinuiesc degeaba (să îmi apăr cauza)? 30 «Chiar dacă m-aş spăla cu săpun şi mi-aş curăţa mâinile cu sodă, 31 Tu tot m-ai scufunda în mocirlă, astfel încât nu m-ar suporta nici hainele mele!» 32 El nu este un om ca mine. Nu îmi permit să Îi pot răspunde şi să mergem împreună la judecată. 33 Nu există nici măcar un moderator care să îşi pună mâinile peste noi amândoi, 34 şi să îl determine să nu mai acţioneze împotriva mea cu nuiaua şi să nu mă mai sperie cu teroarea Lui. 35 Atunci aş vorbi fără să îmi mai fie frică de El. Dar constat că nu mi se întâmplă acest lucru!