1 Păcatul celor din teritoriul numit Iuda este scris cu o daltă de fier şi cu un vârf de diamant. El este gravat pe tăbliţa inimii lor şi pe coarnele altarelor lor! 2 Chiar şi copiii lor îşi amintesc de altarele lor şi de imaginea astartei de lângă copacii verzi şi de pe dealurile înalte. 3 Muntele Meu din ţară, să ştii că voi da ca pradă bogăţia ta şi toate comorile tale împreună cu înălţimile tale – din cauza păcatelor de pe tot teritoriul tău. 4 Vei pierde moştenirea pe care ţi-o dădusem. Şi acest lucru se va întâmpla din vina ta! Te voi face să slujeşti duşmanilor tăi într-o ţară pe care nu o cunoşti – pentru că ai aprins focul mâniei Mele; şi el va arde pentru totdeauna!” 5 „Iahve vorbeşte astfel: «Cel care se încrede în om considerând că cel muritor este forţa lui şi care în inima lui Îl abandonează pe Iahve, este un om blestemat. 6 El trăieşte ca un tufiş în deşert; şi nu vede venind fericirea. Locuieşte în locurile arse ale terenurilor aride, într-un pământ sărat unde nu stă nimeni. 7 Cel care se încrede în Iahve şi care se bazează pe El, este un om binecuvântat. 8 El este ca un pom plantat lângă ape, care îşi dezvoltă rădăcinile direcţionându-le spre râu. Lui nu îi este frică de căldură; şi frunzişul lui este mereu verde. În anul secetei, nu se îngrijorează şi nu încetează să producă fructe.»” 9 „Inima este mai înşelătoare decât orice altceva; şi această stare a ei nu cunoaşte posibilitatea vindecării. Cine poate să îi ştie adevăratele intenţii şi motivaţii?” 10 „Eu, Iahve, sunt Cel care (pot să) analizez inima şi testez zonele profunde ale fiinţei – ca să recompensez pe fiecare om conform comportamentului lui şi în acord cu faptele pe care le face.” 11 „Omul care câştigă bogăţii pe nedrept este ca o pasăre care cloceşte nişte ouă pe care nu ea le-a ouat. Ele îl vor părăsi la jumătatea vieţii lui; şi la final nu va fi decât un nebun. 12 Locul sanctuarului nostru este (cel mai adecvat pentru) un tron glorios, înălţat de la început! 13 Doamne, Tu eşti Speranţa (urmaşilor) lui Israel! Toţi cei care Te abandonează, vor fi determinaţi să le fie ruşine! Cei care deviază de la (drumul ascultării de) Tine, vor fi înscrişi pe pământ între cei care Îl abandonează pe Iahve, pe Cel care este Izvorul apelor vii!” 14 „Doamne, vindecă-mă; şi voi fi vindecat! Salvează-mă; şi voi fi salvat – pentru că Tu eşti Cel pe care Îl elogiez! 15 Constat că ei îmi zic: «Unde este Cuvântul lui Iahve? Să se confirme acum ce spune el!» 16 Iar eu, ca să Te urmez, nu am refuzat să fiu păstor; şi Tu ştii că nici nu am dorit (să vină) ziua dezastrului (poporului meu). Ce am pronunţat cu buzele mele, este descoperit înaintea Ta. 17 Astfel, (ce se va întâmpla) nu va fi un motiv de panică pentru mine, pentru că Tu eşti refugiul meu în ziua dezastrului. 18 Nu eu să suport ruşine; ci să fie ruşinaţi aceia care mă persecută! Ei să intre în panică! Dar pe mine păzeşte-mă de teroare! Adu peste ei reaua zi! Striveşte-i de două ori mai mult!” 19 „Iahve mi-a spus să mă duc să stau la poarta unde trec oamenii din poporul meu – acolo unde intră şi ies regii din teritoriul numit Iuda. El mi-a zis să stau şi la toate celelalte porţi ale Ierusalimului 20 şi să le vorbesc astfel: «Ascultaţi Cuvântul lui Iahve, regi ai lui Iuda, voi, toţi cei din (teritoriul numit) Iuda şi toţi locuitorii Ierusalimului care intraţi pe aceste porţi! 21 Iahve vă spune: ‘Fiţi atenţi (ce se întâmplă) în sufletele voastre, ca să nu transportaţi vreo greutate în ziua de Sabat şi să nu intraţi cu ea pe porţile Ierusalimului. 22 Să nu scoateţi din casele voastre vreo greutate în ziua de Sabat şi să nu faceţi nicio lucrare; ci să sfinţiţi ziua de Sabat aşa cum am poruncit strămoşilor voştri! 23 Ei nu au ascultat şi au ignorat acest lucru, ambiţionându-se să sfideze porunca şi să nu ia în considerare pedeapsa (prevăzută pentru nerespectarea ei).’ 24 Iahve vă zice: ‘Dar voi, dacă Mă veţi asculta cu atenţie şi nu veţi trece cu nicio greutate pe porţile acestui oraş în ziua destinată Sabatului, dacă veţi sfinţi ziua de Sabat şi nu veţi face nicio lucrare în timpul ei, 25 vor intra pe porţile acestui oraş regi şi prinţi care stau pe tronul lui David! Atât ei şi prinţii lor, cât şi oamenii din teritoriul numit Iuda împreună cu locuitorii Ierusalimului vor veni în care şi călare pe cai; iar acest oraş va fi locuit pentru totdeauna. 26 Vor veni (oameni) atât din oraşele teritoriului numit Iuda şi din vecinătăţile Ierusalimului, cât şi din teritoriul lui Beniamin, din zona deluroasă, din cea muntoasă şi din Neghev – ca să aducă la casa lui Iahve arderi integrale şi sacrificii, daruri de mâncare, tămâie şi sacrificii de mulţumire. 27 Dar dacă nu veţi asculta când vă poruncesc să sfinţiţi ziua destinată Sabatului – sfinţire care presupune să nu transportaţi nicio greutate şi să nu intraţi cu ea pe porţile Ierusalimului în ziua de Sabat –, voi aprinde un foc la porţile oraşului. El va devasta palatele Ierusalimului; şi nu va fi stins.’»”