1 Urmează mesajul spus lui Ieremia referitor la toţi iudeii care locuiau pe teritoriul Egiptului – la Migdol, la Tahpanhes, la Nof şi în zona numită Patros: 2 „Iahve, Dumnezeul Armatelor, Cel care este Dumnezeul lui Israel, vorbeşte astfel: «Aţi văzut toate dezastrele pe care le-am adus împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor oraşelor din teritoriul numit Iuda. Astăzi, ele au devenit nişte zone devastate care sunt imposibil de locuit – 3 din cauza răutăţii lor. Ei Mi-au provocat mânia ducându-se să ardă tămâie şi să slujească altor (dumne)zei pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi, nici strămoşii voştri. 4 Deşi i-am trimis în mod repetat pe toţi slujitorii Mei – pe profeţi – ca să le spună să nu comită aceste fapte oribile pe care Eu le urăsc, 5 ei nu M-au ascultat ci au ignorat ce le-am spus. Nu s-au întors de la răutatea lor şi nu au încetat să ardă tămâie altor (dumne)zei. 6 Din această cauză s-a revărsat marea Mea supărare. Mânia Mea s-a declanşat în oraşele din teritoriul numit Iuda şi pe străzile Ierusalimului care au devenit astăzi o ruină şi o zonă fără locuitori!» 7 Acum, Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve şi care este Dumnezeul Armatelor, vă vorbeşte astfel: «De ce vă faceţi singuri un rău atât de mare, distrugând astfel în teritoriul numit Iuda bărbaţi, femei, copii şi sugari? Riscaţi să rămâneţi fără supravieţuitori! 8 De ce Îmi provocaţi mânia prin ce faceţi cu mâinile voastre – arzând tămâie altor (dumne)zei – în Egipt, unde v-aţi dus să locuiţi? Vă veţi distruge singuri şi veţi deveni o cauză de blestem şi de desconsiderare printre toate popoarele pământului. 9 Aţi uitat faptele rele ale strămoşilor voştri, pe cele ale regilor, pe ale reginelor din teritoriul numit Iuda şi pe cele comise de voi şi de soţiile voastre în teritoriul numit Iuda şi pe străzile Ierusalimului? 10 Până astăzi, ei nu s-au smerit, nu s-au temut, nu s-au conformat legii Mele şi nici poruncilor pe care le-am pus înaintea voastră şi înaintea strămoşilor voştri.» 11 Din această cauză, Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, Dumnezeul Armatelor, zice: «Să ştiţi că Îmi întorc faţa împotriva voastră, ca să vă fac rău şi să distrug pe toţi cei numiţi Iuda. 12 Voi îndepărta pe toţi supravieţuitorii din acest teritoriu numit Iuda care s-au dus în Egipt să locuiască acolo. Vor muri toţi în Egipt: vor fi omorâţi cu sabia sau vor muri din cauza foametei. De la cel mai mic până la cel mai mare, vor fi omorâţi de sabie sau de foamete. Vor deveni o cauză de scârbă şi de oroare, un motiv de blestem şi de desconsiderare. 13 Îi voi pedepsi pe cei care locuiesc în Egipt cu sabie, cu foamete şi cu epidemii – exact cum am pedepsit Ierusalimul. 14 Niciunul dintre supravieţuitorii din teritoriul numit Iuda care s-a dus să locuiască în Egipt, nu va reuşi să trăiască astfel încât să se mai întoarcă în aceste locuri – deşi va dori să revină şi să trăiască acolo. Nu se vor mai întoarce decât câţiva care vor scăpa (de toate aceste dezastre).»” 15 Atunci, toţi bărbaţii care ştiau că soţiile lor ardeau tămâie altor (dumne)zei împreună cu toate femeile care erau prezente – formând o mare mulţime – şi împreună cu întreg poporul care locuia în Egipt şi în Patros, i-au răspuns lui Ieremia: 16 „Nu vom asculta de mesajul pe care ni l-ai prezentat în numele lui Iahve; 17 ci, să fii sigur că vom face exact ce am promis: vom arde tămâie reginei cerului şi vom vărsa în cinstea ei sacrificii de băutură – aşa cum am mai făcut atât noi, cât şi strămoşii, regii şi conducătorii noştri în oraşele teritoriului numit Iuda şi pe străzile Ierusalimului. Atunci aveam suficientă mâncare, eram fericiţi şi nu eram ameninţaţi de niciun dezastru. 18 Dar de când am încetat să aducem tămâie reginei cerului şi să vărsăm sacrificii de băutură în cinstea ei, am avut lipsă de toate şi am fost omorâţi de sabie şi de foamete!” 19 Femeile au adăugat: „Când ardem tămâie reginei cerului şi o cinstim vărsând sacrificii de băutură, oare nu ştiu şi bărbaţii noştri că facem turte asemănătoare cu ea şi că vărsăm sacrificii de băutură în cinstea ei?” 20 Atunci Ieremia a răspuns întregului popor – atât bărbaţilor cât şi femeilor – care îi dăduse acest răspuns: 21 „Oare nu Şi-a amintit Iahve şi nu S-a gândit El la tămâia pe care aţi ars-o în oraşele teritoriului numit Iuda şi pe străzile Ierusalimului – atât voi, cât şi strămoşii, regii şi conducătorii voştri împreună cu întreg poporul? 22 Când Iahve nu a mai suportat acest lucru din cauza răutăţii practicilor voastre şi a lucrurilor oribile pe care le-aţi comis, ţara voastră a devenit un motiv de oroare şi de blestem, un loc devastat şi fără locuitori, aşa cum este astăzi. 23 Tocmai pentru că aţi ars tămâie şi aţi păcătuit împotriva lui Iahve, pentru că nu aţi ascultat de ce v-a spus El şi nu aţi respectat legea, deciziile şi afirmaţiile Lui – a venit împotriva voastră acest dezastru pe care îl vedeţi astăzi!” 24 Ieremia a mai zis întregului popor şi tuturor femeilor: „Ascultaţi mesajul lui Iahve, voi, toţi cei care proveniţi din teritoriul numit Iuda şi care sunteţi acum în Egipt. 25 Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, Dumnezeul Armatelor, vă spune: «Voi şi soţiile voastre aţi pus în aplicare cu mâinile voastre promisiunea pe care aţi făcut-o spunând că veţi arde tămâie reginei cerului şi veţi vărsa sacrificii de băutură în cinstea ei. Acum, respectaţi-vă în continuare promisiunile pe care le-aţi făcut şi procedaţi conform jurămintelor voastre! 26 Dar (în acelaşi timp) ascultaţi mesajul lui Iahve pentru voi, toţi aceia care proveniţi din teritoriul numit Iuda şi care locuiţi în Egipt. Iahve zice: ‘Jur pe marele Meu nume că nimeni din teritoriul numit Iuda, dintre cei care locuiesc în Egipt, nu va mai invoca numele Meu, nici nu va mai jura spunând că Iahve este un Stăpânul viu!’» 27 Se va întâmpla aşa pentru că Eu sunt atent la ei şi urmăresc să le fac rău şi nu bine! Toţi cei din teritoriul numit Iuda care sunt în Egipt, vor fi distruşi de sabie şi de foamete până vor muri în totalitate. 28 Cei care vor scăpa de sabie şi se vor întoarce de pe teritoriul Egiptului în ţara numită Iuda, vor fi doar câţiva. Atunci toţi supravieţuitorii din teritoriul numit Iuda care s-a dus să locuiască în Egipt, vor cunoaşte care cuvânt se va confirma: al Meu sau al lor.” 29 „Iahve zice: «Semnul care vă va ajuta să cunoaşteţi că Eu vă voi pedepsi în acest loc şi care vă va confirma că planurile Mele de a vă distruge vor fi puse în aplicare, este acesta: 30 voi face ca acest faraon numit Hofra – monarhul Egiptului – să ajungă în mâinile duşmanilor lui şi în mâinile celor care urmăresc să îi ia viaţa – exact cum l-am dat şi pe Zedechia, regele celor numiţi Iuda, în mâinile duşmanului lui numit Nabucodonosor, regele Babilonului, care intenţiona să îi ia viaţa!»”