12
Ioaş a devenit rege în al şaptelea an al guvernării lui Iehu; şi a guvernat la Ierusalim patruzeci de ani. Mama lui se numea Ţibia şi era din Beer-Şeba. Ioaş a făcut ce este corect în relaţia lui cu Iahve – tot timpul în care a fost consiliat de preotul Iehoiada. Rămăseseră doar înălţimile. Ele nu au fost îndepărtate; şi astfel, poporul încă mai aducea sacrificii şi tămâie pe înălţimi. Ioaş le-a zis preoţilor: „Strângeţi tot argintul care a fost adus ca dar sfânt la casa lui Iahve, pe acela strâns la numărătoarea poporului, şi tot ce s-a adunat pentru răscumpărarea lucrurilor închinate Lui. Apoi adunaţi aici tot argintul pe care cineva îl aduce benevol la casa lui Iahve. Fiecare preot să îl ia de la colectorii de daruri şi să îl folosească la restaurarea casei (lui Iahve) – oriunde va constata că este ceva de restaurat!” Dar în al douăzeci şi treilea an al guvernării lui Ioaş, preoţii încă nu restauraseră casa (lui Iahve). Atunci regele Ioaş i-a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi; şi le-a zis: „De ce nici acum nu aţi restaurat Templul? Din acest moment să nu mai luaţi argint de la colectorii voştri de daruri; ci să îl daţi pentru restaurarea casei lui Iahve!” Preoţii au vorbit între ei şi au decis să nu mai ia argint de la popor şi să nu mai coordoneze ei restaurarea Templului. În consecinţă, preotul Iehoiada a luat o ladă mare, i-a făcut o gaură în capac şi a pus-o lângă altar, pe partea dreaptă faţă de intrarea în casa lui Iahve. Preoţii care păzeau poarta, puneau în ea tot argintul care se aducea la casa lui Iahve. 10 Atunci când vedeau că era prea mult argint în ladă, venea acolo scribul regelui împreună cu marele preot. Ei numărau tot argintul care era adus la casa lui Iahve şi îl puneau în saci. 11 Apoi luau acel argint cântărit şi îl dădeau oamenilor care erau însărcinaţi cu lucrarea la casa lui Iahve. Argintul era folosit pentru plata tâmplarilor şi a constructorilor care lucrau la casa lui Iahve. 12 Din el erau plătiţi şi zidarii, ca şi cioplitorii în piatră – pentru cumpărarea lemnelor şi a pietrelor care urmau să fie cioplite – necesare restaurării casei lui Iahve. Acel argint era folosit şi pentru orice altă cheltuială care se făcea în vederea restaurării casei (lui Iahve). 13 Argintul care era adus la casa lui Iahve nu a fost folosit pentru facerea ligheanelor de argint, a uneltelor de stins focul, a cupelor, a trompetelor şi nici pentru altfel de vase de aur sau de argint din Templu; 14 ci cu el au fost plătiţi oamenii care lucrau la restaurarea casei lui Iahve. 15 Oamenii cărora li se încredinţa argintul, nu erau niciodată verificaţi în legătură cu (modul în care făceau) plata lucrătorilor – pentru că erau corecţi. 16 Argintul de la sacrificiile pentru vină şi argintul de la sacrificiile pentru păcat, nu se aducea la casa lui Iahve; ci era pentru preoţi. 17 În acele vremuri, Hazael – regele Aramului – a venit, a asaltat Gatul şi l-a capturat. Apoi a înaintat împotriva Ierusalimului. 18 Atunci Ioaş – regele lui Iuda – a luat toate lucrurile sfinte care fuseseră închinate lui Iahve de predecesorii lui – de regii lui Iuda, adică de Iehoşafat, de Iehoram şi de Ahazia – împreună cu tot aurul care era adunat în tezaurul casei lui Iahve şi în palatul regelui. El a trimis totul lui Hazael – regele Aramului – care nu a mai înaintat împotriva Ierusalimului. 19 Celelalte fapte ale lui Ioaş şi tot ce a făcut el, oare nu sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor din teritoriul numit Iuda”? 20 Slujitorii lui Ioaş s-au revoltat şi au complotat împotriva lui la Bet-Milo, pe drumul care conduce spre Sila. 21 Iozabad – fiul lui Şimat – şi Iehozabad – fiul lui Şomer – slujitorii lui, l-au lovit acolo; şi el a murit. L-au înmormântat lângă părinţii lui, în „Oraşul lui David”. Apoi, în locul lui a guvernat fiul lui numit Amaţia.