1 În al nouălea an al guvernării lui Zedechia, în a zecea zi din a zecea lună a anului, Nabucodonosor – regele Babilonului – a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată armata lui. Ei şi-au instalat tabăra în faţa oraşului şi au construit un parapet în jurul lui. 2 Oraşul a fost în stare de asediu până în al unsprezecelea an al guvernării regelui Zedechia. 3 În a noua zi din a patra lună a anului, foametea din oraş a devenit atât de mare, încât poporul ţării nu mai avea deloc mâncare. 4 Atunci s-a făcut o gaură în zidul oraşului. Astfel, toţi soldaţii au fugit noaptea, ieşind pe poarta dintre cele două ziduri, prin locul de lângă grădina regelui. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce caldeenii înconjurau oraşul. Cei care au ieşit din oraş, s-au deplasat pe drumul care conduce spre Araba. 5 Dar armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata regelui israelian se împrăştiase de lângă el. 6 Caldeenii l-au capturat pe rege şi l-au adus la regele Babilonului – la Ribla – unde a fost pronunţată o sentinţă împotriva lui. 7 Ei i-au înjunghiat pe fiii lui Zedechia în faţa ochilor lui. Apoi i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilon. 8 În a şaptea zi din a cincea lună, în al nouăsprezecelea an al guvernării regelui Nabucodonosor – regele Babilonului –, Nebuzaradan – comandantul gărzilor – care era un slujitor al regelui Babilonului, a pătruns în Ierusalim. 9 El a dat foc casei lui Iahve, palatului regelui şi tuturor caselor din Ierusalim. Apoi a dat foc şi tuturor caselor mari. 10 Toată armata caldeenilor care era împreună cu acel comandant al gărzilor, a dărâmat zidurile din jurul Ierusalimului. 11 Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a dus în captivitate poporul care mai rămăsese în oraş, luând şi dezertorii care fugiseră la regele Babilonului împreună cu restul mulţimii de israelieni. 12 Totuşi, comandantul gărzilor a lăsat în ţară câţiva oamenii săraci, ca să lucreze viile şi terenurile agricole. 13 Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în casa lui Iahve, postamentele şi „marea” din bronz care existau în ea. Ei au dus bronzul la Babilon. 14 Au luat vasele, lopeţile, uneltele de stins focul, farfuriile şi toate uneltele de bronz care erau folosite pentru slujbă. 15 Comandantul gărzilor a mai luat vasele în care se ardea tămâie şi cupele – tot ce era de aur sau de argint. 16 Cei doi stâlpi, „marea” şi postamentele – toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse Solomon pentru casa lui Iahve – aveau o greutate care nu se putea cântări. 17 Fiecare stâlp era înalt de optsprezece coţi şi avea deasupra un capăt de bronz lucrat ornamental. Înălţimea acelei părţi superioare era de trei coţi şi avea în jurul ei o reţea cu rodii – toate fiind făcute din bronz. Al doilea stâlp – cu reţeaua lui – era identic cu primul. 18 Comandantul gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia care era preotul conducător, pe Ţefania – următorul preot ca funcţie – şi pe cei trei paznici ai porţii. 19 A mai luat din oraş un conducător de armată care avea în subordine soldaţi şi încă cinci oameni dintre administratorii regelui. Şi aceia fuseseră găsiţi acolo, în oraş. L-a mai luat pe scribul conducătorului armatei, care recruta bărbaţi din poporul ţării. A luat încă şaizeci de bărbaţi din poporul ţării. Ei fuseseră găsiţi tot în oraş. 20 Nebuzaradan – comandantul gărzilor – i-a luat (pe toţi aceştia) şi i-a dus la regele Babilonului, la Ribla. 21 Acolo – la Ribla – în ţara Hamat, regele Babilonului a dat ordin ca ei să fie omorâţi. Astfel a fost dus în captivitate poporul din teritoriul numit Iuda, într-un loc departe de ţara lui. 22 Nabucodonosor – regele Babilonului – l-a pus conducător pe Ghedalia – fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan – pentru poporul care mai rămăsese în ţară. El l-a lăsat să guverneze acolo, în teritoriul care fusese numit Iuda. 23 Când toţi conducătorii armatei şi oamenii lor au auzit că regele Babilonului l-a pus pe Ghedalia să conducă ţara, au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, în localitatea Miţpa. Aceia erau: Ismael – fiul lui Netania –, Iohanan – fiul lui Careah –, Seraia – fiul netofatitului Tanhume – şi Iaazania, fiul unui maacatit. 24 Ghedalia le-a jurat atât lor cât şi oamenilor lor, zicând: „Nu vă temeţi de slujitorii caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi regelui Babilonului şi veţi trăi bine!” 25 Dar în a şaptea lună, Ismael – fiul lui Netania, fiul lui Elişama – care era din familia regală, a venit împreună cu zece oameni şi l-au omorât pe Ghedalia. Ei i-au mai omorât atât pe iudeii cât şi pe caldeenii care erau cu el la Miţpa. 26 Atunci tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare împreună cu şefii armatei, au fugit în Egipt, pentru că le era frică de caldeeni. 27 În al treizeci şi şaptelea an de captivitate pentru Iehoiachin – (fostul) rege al celor din teritoriul numit Iuda –, în a douăzeci şi şaptea zi din a douăsprezecea lună, Evil-Merodac – regele Babilonului –, în primul an al guvernării lui, l-a eliberat din închisoare pe Iehoiachin, (fostul) rege pentru „Iuda”. 28 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un loc onorabil – superior celui oferit regilor care erau cu el în Babilon. 29 Iehoiachin şi-a schimbat hainele de deţinut; şi pentru tot restul vieţii lui a mâncat la masa regelui. 30 Regele (babilonian) s-a îngrijit mereu de hrana zilnică a lui Iehoiachin cât timp a mai trăit.