1 Isus a mai spus discipolilor Săi: „Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că îi risipeşte averea. 2 El l-a chemat şi i-a zis: «Aud spunându-se lucruri grave despre tine! Deci fă-mi un raport cu privire la activitatea ta ca administrator; pentru că (în consecinţă) nu mai poţi exercita această funcţie.» 3 Administratorul şi-a zis: «Ce voi face atunci când stăpânul îmi va lua administraţia? Nu aş fi capabil să supravieţuiesc muncind cu sapa; şi (apoi) mi-ar fi ruşine să cerşesc. 4 Dar ştiu ce aş putea să fac (acum) pentru ca oamenii să mă primească în casele lor atunci când voi pierde această slujbă!» 5 A chemat pe fiecare dintre cei care erau datori stăpânului lui; şi apoi a zis primului (datornic): «Cât eşti dator stăpânului meu?» 6 El a răspuns: «O sută de baţi de ulei.» Atunci (administratorul) i-a zis: «Scrie aici repede pe chitanţă (numai) cincizeci.» 7 Apoi a zis altuia: «Dar tu, cât trebuie să dai înapoi (stăpânului)?» El a răspuns: «O sută de cori de grâu.» Atunci (administratorul) a zis: «Scrie pe chitanţă (numai) optzeci.» 8 Stăpânul l-a lăudat pe acest administrator incorect, pentru că acţionase în mod înţelept. Să ştiţi că în relaţiile cu semenii lor, oamenii acestei lumi sunt mai înţelepţi decât fiii luminii. 9 Iar Eu vă spun: Folosiţi-vă (înţelept) bogăţiile pentru care nu aveţi dreptul de proprietar. Şi astfel, când veţi muri, veţi beneficia de prietenia celor care vă vor primi în locuinţele lor eterne. 10 Cine este corect în administrarea lucrurilor de mică valoare, este corect şi când le va administra pe cele de mare valoare; iar cine este necinstit în administrarea celor mai nesemnificative bunuri, va fi necinstit şi când va administra bunuri valoroase. 11 Deci dacă nu aţi procedat corect cu bogăţiile faţă de care nu aveaţi dreptul de proprietar, cine vă va oferi adevăratele bogăţii? 12 Şi dacă nu aţi fost cinstiţi administrând proprietatea altuia, cine vă va oferi o proprietate personală? 13 Niciun slujitor nu poate servi (la fel) doi stăpâni. Ori va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, ori va aprecia pe unul şi va desconsidera pe celălalt. Nu puteţi fi în acelaşi timp atât sclavii lui Dumnezeu, cât şi ai bogăţiilor.” 14 Fariseii care ascultaseră aceste cuvinte, Îl ridiculizau (pe Isus). Ei procedau astfel pentru că iubeau banii. 15 Isus le-a zis: „Voi vă daţi interesul să vă prezentaţi corecţi în faţa oamenilor; dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile. Şi astfel, ce este apreciat de oameni, nu are nicio valoare pentru Dumnezeu. 16 Până la apariţia lui Ioan (Botezătorul), oamenii au avut «Legea» şi «Profeţii». Dar de atunci încoace, se predică Vestea Bună a Regatului lui Dumnezeu; şi cine intră în el, o face foarte decis! 17 Este mai uşor să dispară cerul şi pământul decât să fie anulată măcar o literă din «Lege»! 18 Oricine îşi abandonează soţia şi îşi ia altă femeie (ca soţie), comite adulter (faţă de prima); iar bărbatul care se căsătoreşte cu femeia abandonată (de altul), comite adulter (faţă de fostul ei soţ). 19 A fost un om bogat, care se îmbrăca cu haine scumpe şi în fiecare zi trăia bucurându-se de o viaţă de lux. 20 La uşa lui stătea un om sărac, numit Lazăr, care avea corpul plin de bube. 21 Ar fi dorit mult să se sature cu resturile care cădeau de la masa bogatului. (În acest timp), câinii veneau şi îi lingeau rănile. 22 Dar într-o zi, Lazăr a murit; şi a fost dus de îngeri lângă Avraam. Apoi a murit şi bogatul; şi l-au înmormântat. 23 În timp ce era el în locuinţa morţilor, chinuindu-se, a privit în sus şi l-a văzut pe Avraam împreună cu Lazăr. 24 Atunci a strigat: «Părinte Avraam, ai milă de mine şi trimite pe Lazăr să îşi înmoaie degetul în apă şi să îmi răcorească limba; pentru că mă chinuiesc foarte rău în acest foc!» 25 Avraam i-a răspuns: «Fiule, aminteşte-ţi că în timpul vieţii, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr pe cele rele. Acum, el este într-un loc confortabil, iar tu în agonie! 26 În plus, între noi şi voi a fost pusă o mare prăpastie care face imposibilă trecerea dintr-o parte în alta.» 27 Bogatul a zis: «Părinte, atunci te rog să trimiţi pe Lazăr la familia tatălui meu, 28 unde mai am cinci fraţi; şi să îi avertizeze, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin!» 29 Dar Avraam i-a răspuns: «Au acolo scrierile lui Moise şi ale profeţilor – să asculte de ele!» 30 El a zis: «Nu, părinte Avraam, ci dacă se va duce la ei cineva dintre cei care au murit, se vor pocăi!» 31 Avraam i-a răspuns: «Dacă nu ascultă de Moise şi de profeţi, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi!»”