1 Acum vă dau această poruncă pentru voi, preoţilor! 2 Iahve, Dumnezeul Armatelor, vă spune: „Dacă nu veţi asculta şi dacă nu veţi fi profund motivaţi să Îmi oferiţi glorie, voi trimite blestemul împotriva voastră şi voi blestema binecuvântările voastre. Deja le-am şi blestemat, pentru că nu aţi decis din inimă să Mă respectaţi! 3 Vă anunţ că îi voi mustra pe urmaşii voştri şi vă voi împrăştia bălegarul pe faţă. Este vorba despre bălegarul din intestinele animalelor sacrificate la sărbătorile voastre. Şi astfel veţi fi duşi împreună cu ele!” 4 Iahve, Dumnezeul Armatelor, (vă) spune: „Veţi şti atunci că Eu v-am trimis această poruncă; pentru că vreau ca legământul Meu cu Levi să continue! 5 Acesta a fost un legământ al vieţii şi al păcii. I l-am dat pentru ca să manifeste respect faţă de Mine; iar el s-a temut de Mine şi a fost speriat de (ce implică) numele Meu! 6 Legea adevărului a fost în gura lui şi nu a fost găsită nicio nedreptate pe buzele lui. A umblat cu Mine în pace şi în corectitudine, întorcându-i pe mulţi de la nedreptăţile lor. 7 De fapt, buzele unui preot trebuie să faciliteze cunoştinţa şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un reprezentant al lui Iahve care se numeşte (şi) Dumnezeul Armatelor! 8 El vă reproşează acum faptul că aţi deviat de la drumul bun, i-aţi făcut pe mulţi să cadă prin învăţătura voastră şi aţi distrus legământul Meu cu Levi. 9 Din această cauză, şi Eu v-am făcut să deveniţi desconsideraţi şi v-am umilit înaintea întregului popor. Am procedat cu voi la fel ca atunci când nu aţi respectat metodele Mele şi aţi fost părtinitori în ce priveşte legea!” 10 Nu avem toţi un singur Tată? Oare nu ne-a creat un singur Dumnezeu? Atunci de ce nu suntem fideli unul faţă de altul, profanând legământul strămoşilor noştri? 11 Iuda a fost necredincios, iar în Israel şi în Ierusalim s-a comis un lucru foarte urât. Iuda a profanat sanctuarul lui Iahve – pe care El îl iubeşte – căsătorindu-se cu fiica unui (dumne)zeu străin. 12 Iahve să îl distrugă din corturile lui Iacov pe acela care a făcut acest lucru – atât pe cel care are responsabilitatea să vegheze (la respectarea legii), cât şi pe cel care I-ar aduce un dar lui Iahve care se numeşte (şi) Dumnezeul Armatelor! 13 Vă vorbesc acum despre un alt lucru pe care îl faceţi. Voi acoperiţi altarul lui Iahve cu lacrimi, plângând acolo şi gemând pentru că El nu vă mai acceptă darurile şi nu le mai primeşte cu plăcere din mâinile voastre. 14 Şi (mai aveţi curajul să) vă întrebaţi: De ce? Pentru că Iahve a fost martor (la relaţia care a fost) între tine şi soţia tinereţii tale. Tu ai devenit infidel faţă de ea, deşi îţi este de drept parteneră şi soţie prin legământ. 15 Oare nu i-a făcut El una (pe cei doi)? În ce priveşte corpul şi spiritul, ei sunt ai Lui. De ce o asemenea unitate? Pentru că El caută (să recunoască în această unire) o emblemă dumnezeiască! Deci fiţi atenţi la nivelul spiritului vostru; şi niciunul dintre voi să nu fie infidel soţiei pe care a avut-o în tinereţe! 16 Iahve, Dumnezeul Armatelor – Cel care este Dumnezeul lui Israel –, vă zice: „Eu urăsc divorţul şi nu pot să suport pe cel care se acoperă cu violenţă cum s-ar acoperi cu o haină”. Deci fiţi atenţi la spiritul vostru şi nu fiţi infideli (acestui Dumnezeu)! 17 Voi L-aţi obosit pe Iahve prin cuvintele voastre. Şi totuşi întrebaţi: „Cum L-am obosit?” Aţi făcut acest lucru spunând: „Toţi cei care fac răul, sunt buni înaintea lui Iahve; şi El este satisfăcut de comportamentul lor!” Sau aţi mai spus: „Unde este Dumnezeul dreptăţii?”