1 Fetele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer – fiul lui Ghilad – fiul lui Machir – fiul lui Manase, aparţineau clanurilor lui Manase – fiul lui Iosif. Numele lor erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa. 2 Ele s-au apropiat de intrarea cortului Întâlnirii şi au stat înaintea lui Moise, a preotului Elazar, a conducătorilor şi a întregii adunări, zicând: 3 „Tatăl nostru a murit în deşert. El nu s-a aliat cu grupul lui Corah, care s-a revoltat împotriva lui Iahve; ci a murit pentru păcatul lui şi nu a avut niciun fiu. 4 De ce să dispară numele tatălui nostru din clanul lui pentru că nu a avut fii? Deci daţi-ne şi nouă o moştenire între rudele tatălui nostru!” 5 Moise a adus cazul lor înaintea lui Iahve. 6 Atunci Iahve i-a răspuns: 7 „Ce spun fetele lui Ţelofhad, este corect! Să le dai şi lor un teren ca moştenire între rudele tatălui lor; şi să transferi astfel moştenirea tatălui în proprietatea lor. 8 Iar israelienilor să le spui: «Dacă un om moare şi nu are (fii) moştenitori, moştenirea lui să treacă în proprietatea fiicelor pe care le-a avut. 9 Dacă nu are fete, moştenirea să îi fie dată fraţilor lui. 10 Dacă nu are nici fraţi, moştenirea să le fie oferită fraţilor tatălui lui. 11 Dacă nici tatăl lui nu are fraţi, moştenirea acestuia să fie trecută în proprietatea rudei celei mai apropiate din clanul lui.» Aceasta să fie o practică stabilită prin lege pentru israelieni, conform poruncii lui Iahve dată lui Moise.” 12 Apoi Iahve i-a zis lui Moise: „Urcă-te pe acest munte – pe Abarim – ca să vezi ţara pe care am dat-o israelienilor. 13 După ce o vei privi, vei fi adăugat la (cei din) poporul tău (care au murit) exact cum a fost adăugat şi fratele tău numit Aaron. 14 Ţi se va întâmpla aşa pentru că atunci când adunarea a început să se certe, voi v-aţi revoltat împotriva poruncii Mele la apele din deşertul Ţin; şi nu M-aţi sfinţit în faţa ochilor lor.” Acestea au fost apele de la Meriba Cadeş, în deşertul Ţin. 15 Moise I-a răspuns lui Iahve: 16 „Îmi doresc ca Iahve – Dumnezeul spiritelor oricărui corp – să numească un om în funcţia de conducător al acestei adunări. 17 El să fie cel care iese şi intră înaintea lor. Astfel, îi va da afară şi îi va conduce înăuntru; pentru ca adunarea lui Iahve să nu fie ca o turmă fără păstor.” 18 Iahve i-a zis lui Moise: „Ia-l pe Iosua – fiul lui Nun – (un) bărbat în care este Spiritul Meu; şi să îţi pui mâna peste el. 19 Să îl pui să stea înaintea preotului Elazar şi a întregii adunări; şi astfel să îi dai autoritate în prezenţa lor. 20 Transferă-i din autoritatea pe care o ai, pentru ca toată adunarea israelienilor să îl asculte. 21 Să stea înaintea preotului Elazar; iar acesta să întrebe, consultând pentru el decizia lui Urim înaintea lui Iahve. Conform poruncii lui Elazar, Iosua împreună cu toţi israelienii – adică toată adunarea – trebuie să iasă şi să intre. Totul se va face în acord cu porunca lui!” 22 Moise a făcut exact cum a poruncit Iahve. L-a luat pe Iosua şi l-a pus înaintea preotului Elazar, în prezenţa întregii adunări. 23 Apoi şi-a pus mâinile peste el şi i-a dat autoritate, conform cuvântului oferit lui de Iahve.