2
Deci renunţaţi la orice formă de: răutate, înşelăciune, ipocrizie, invidie şi defăimare. Ca nişte copii nou-născuţi, voi să doriţi „laptele” spiritual curat, care vă va ajuta să creşteţi în lucrurile care sunt specifice salvării de care beneficiaţi. Desigur, ce am afirmat este valabil doar în cazul în care deja aţi gustat din bunătatea Stăpânului. Astfel să veniţi la El, care este acea „piatră” vie, refuzată de oameni, dar în acelaşi timp aleasă şi apreciată de Dumnezeu. Iar voi, asemenea unor pietre vii, faceţi parte din construcţia unui templu spiritual; şi în acelaşi timp formaţi un grup sfânt de preoţi care slujesc oferind sacrificii spirituale lui Dumnezeu prin Isus Cristos. Aceste lucruri confirmă următorul text din Scriptură: „Să ştiţi că pun în Sion o piatră valoroasă, aleasă (în mod special) pentru a fi pusă în locul unde se unesc zidurile. Oricine crede în El, nu va ajunge niciodată să îi fie ruşine (pentru implicaţiile acestui fapt)”. Deci pentru voi care credeţi, această „Piatră” înseamnă ceva onorabil. Dar pentru cei necredincioşi, este valabil textul care spune: „Piatra refuzată de constructori ca fiind inutilă, a ajuns să fie folosită în cel mai important loc al (rezistenţei) clădirii.” Astfel, pentru aceşti oameni care nu cred, ea a devenit o „piatră care îi face să se împiedice; şi este ca o stâncă de care se lovesc şi apoi cad”. Ei suportă aceste consecinţe pentru că nu au crezut Cuvântul (lui Dumnezeu); şi aşa fusese stabilit să li se întâmple (ca urmare a necredinţei lor). Dar voi sunteţi un popor ales, formând un regat de preoţi şi o naţiune sfântă. Aţi devenit societatea oamenilor sfinţi care aparţin lui Dumnezeu. Astfel, voi puteţi proclama lucrările speciale pe care le face Acela care v-a chemat din întuneric la excelenta Sa lumină! 10 Această chemare a fost adresată tocmai vouă care, deşi nu eraţi un popor, acum formaţi poporul lui Dumnezeu. A fost o vreme când nu aţi primit milă; dar acum beneficiaţi de ea. 11 Dragii mei, vă îndemn ca pe nişte străini care locuiesc temporar (pe pământ): să fugiţi de dorinţele (rele ale) naturii voastre umane păcătoase care se luptă împotriva sufletului. 12 Să aveţi un bun comportament între oamenii celorlalte naţiuni. Deşi ei vă defăimează, când vor vedea faptele voastre bune, vor fi determinaţi să Îl glorifice pe Dumnezeu în ziua venirii Lui. 13 Respectaţi orice autoritate omenească; şi pentru (a-L onora pe) Stăpân, să trăiţi conform legilor şi deciziilor pe care le decretează atât regele ca autoritate supremă (în stat), 14 cât şi guvernatorii. Ei sunt trimişi ca să pedepsească pe cei care fac fapte rele şi să laude pe cei care fac lucruri bune. 15 De fapt, Dumnezeu doreşte ca prin aceste fapte bune pe care le faceţi, să anulaţi efectul calomniilor făcute cu privire la voi de oamenii ignoranţi şi lipsiţi de raţiunea sănătoasă. 16 Comportaţi-vă ca nişte oameni liberi, fără să faceţi din libertate o scuză pentru fapte rele; ci să trăiţi ca nişte sclavi ai lui Dumnezeu. 17 Respectaţi pe toţi oamenii, iubiţi-vă fraţii, trăiţi în reverenţă faţă de Dumnezeu şi acordaţi onoare(a corespunzătoare) regelui. 18 Sclavilor, manifestaţi total respect faţă de stăpânii voştri şi subordonaţi-vă lor. Să faceţi acest lucru nu doar atunci când slujiţi stăpânilor buni şi prietenoşi, ci şi în cazul în care aveţi stăpâni care se comportă dur cu voi. 19 Atunci când cineva suportă în mod nedrept adversităţi pentru că se comportă conform conştiinţei lui referitor la Dumnezeu, este ceva lăudabil! 20 Oare de ce onoare beneficiaţi atunci când sunteţi obligaţi să suportaţi lovituri ca urmare a faptului că aţi făcut ce este rău?! Dar dacă suportaţi consecinţe negative deşi aţi făcut ce este bine, acesta este un lucru lăudabil înaintea lui Dumnezeu. 21 De fapt, la acest mod de viaţă aţi fost chemaţi; pentru că la fel a trăit şi Cristos. El a suportat adversităţi pentru voi, ca să vă fie un exemplu pe care să îl urmaţi. 22 (Scriptura spune:) „El nu a comis (niciun) păcat; şi gura Lui nu a făcut nicio afirmaţie cu care să înşele.” 23 Când a fost insultat, nu a răspuns tot cu insulte. Când a fost determinat să sufere, nu a ameninţat; ci S-a subordonat Celui care este un Judecător corect. 24 Când a fost (crucificat) pe lemn, El a purtat păcatele noastre în corpul Său; pentru ca în timp ce noi murim faţă de păcat, să trăim pentru dreptate. 25 Altădată voi eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Cel care este Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.