1 Aşa cum deja au apărut profeţi falşi, vor veni şi între voi învăţători care vă vor prezenta idei greşite. Aceştia îşi vor introduce ereziile devastatoare într-un mod subtil, dezicându-se de Stăpânul care îi răscumpărase. Şi astfel vor atrage împotriva lor o distrugere rapidă. 2 Ei vor fi urmaţi de mulţi oameni în imoralităţile în care vor trăi. Şi din cauza lor, „Drumul adevărului” va fi defăimat… 3 Fiind lacomi, ei vor încerca să vă exploateze folosind cuvinte înşelătoare. Dar condamnarea lor pronunţată deja de multă vreme, va fi pusă în aplicare; şi distrugerea lor este iminentă. 4 Dumnezeu nu a scăpat de pedeapsă nici pe îngerii care au păcătuit; ci i-a trimis în locurile adânci şi întunecoase (ale iadului). Ei sunt ţinuţi acolo până la Judecată! 5 Dumnezeu nu a protejat (de pedeapsă) nici lumea care a trăit în vremurile străvechi. Ci l-a salvat (de pedeapsă doar) pe Noe – care era un predicator al dreptăţii – împreună cu alte şapte persoane; apoi a adus potopul peste oamenii păcătoşi. 6 El a condamnat la distrugere oraşele Sodoma şi Gomora, transformându-le în cenuşă. Acestea au devenit ulterior un exemplu (de pedeapsă) pentru cei care vor trăi păcătos. 7 Dar Dumnezeu l-a salvat pe Lot care era un om corect. În timp ce locuia între ei, el era foarte afectat văzând felul depravat în care trăiau acei oameni incorecţi. 8 Sufletul acestui om corect era chinuit de tot ce făceau aceia între care trăia el. 9 Toate acestea demonstrează că Stăpânul ştie să îi salveze de adversităţi pe cei care sunt devotaţi Lui; şi că El îi ţine pe cei nedrepţi sub efectul pedepsei până la Judecata finală. 10 Această decizie îi vizează în mod special pe cei care trăiesc conduşi de dorinţele (rele ale) naturii lor păcătoase şi care sfidează autoritatea. Ei au curajul de a fi aroganţi şi nu le este frică să blasfemieze fiinţele cereşti. 11 Deşi acei îngeri le sunt superiori în forţă şi în autoritate, nu îşi permit să prezinte Stăpânului vreo acuzaţie defăimătoare împotriva lor. 12 Dar aceşti oameni sunt ca nişte animale fără raţiune care acţionează doar din instinct şi care se nasc pentru a fi prinse şi omorâte… Ei ridiculizează lucrurile pe care nu le cunosc; şi vor fi distruşi exact ca acele animale, 13 suportând astfel consecinţele faptelor lor nedrepte. Plăcerea lor constă în satisfacerea dorinţelor sexuale într-un mod păcătos (chiar şi) în timpul zilei. Apoi îşi permit să participe la mesele voastre de dragoste în timp ce sunt murdăriţi de aceste păcate. 14 Ochii lor sunt folosiţi permanent pentru a comite adulter şi nu încetează să păcătuiască. Îi duc în eroare pe cei instabili şi au inima învăţată cu lăcomia. Ei sunt nişte (oameni) blestemaţi! 15 Au abandonat „drumul corect” şi s-au rătăcit umblând pe acela pe care a mers Balaam, fiul lui Beor, căruia i-a plăcut recompensa primită pentru nedreptate. 16 Dar din cauza neascultării lui, a primit reproşuri de la o măgăriţă care a vorbit cu voce omenească… Şi astfel, ea a stopat nebunia acestui profet! 17 Acei oameni sunt ca nişte izvoare de apă seci şi ca nişte nori pe care furtuna îi face să se deplaseze (haotic). Pentru ei a fost păstrat un loc în cel mai profund întuneric. 18 Aceştia vorbesc arogant şi atrag spre depravare şi în păcatele naturii umane decăzute, pe cei care abia au ieşit de sub influenţa celor rătăciţi. 19 Le promit libertatea, în timp ce chiar ei sunt sclavii depravării (morale) – pentru că fiecare este sclavul lucrului de care este dominat. 20 Aceşti oameni au scăpat (cândva) de murdăria morală a lumii, prin faptul că au cunoscut pe Stăpânul şi Salvatorul nostru Isus Cristos. Dar pentru că revin la lucrurile pe care le abandonaseră, ajung să fie dominaţi de ele; şi situaţia lor ajunge la final mai rea decât a fost la început. 21 Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut „drumul dreptăţii”, decât să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată după ce l-au cunoscut. 22 Ce s-a întâmplat cu ei, se afirmă în proverbul care spune: „Câinele s-a întors la ce a vărsat!” şi „Scroafa spălată s-a întors să se tăvălească din nou în noroi.”