14
Femeia înţeleaptă îşi construieşte casa, dar cea nebună şi-o dărâmă chiar cu mâinile ei. Cine are un comportament corect, se teme de Iahve; dar cel care merge pe drumuri strâmbe, Îl desconsideră. Vorbirea nebunului produce o nuia pentru spinarea lui; dar cei înţelepţi sunt protejaţi de (ce pronunţă ei cu) buzele lor. Unde nu există boi, ieslea este goală; dar forţa boilor aduce abundenţă de recolte. Martorul care spune adevărul, nu înşală; dar un martor fals spune numai minciuni. Omul care ridiculizează pe cei din jurul lui, caută înţelepciunea şi nu o găseşte; dar cunoaşterea lucrurilor este ceva uşor de realizat pentru cel care are capacitatea înţelegerii lor. Depărtează-te de omul prost; pentru că nu vei găsi cunoaştere pe buzele lui! Înţelepciunea omului prudent îl face să îşi înţeleagă (anticipat) principiile în baza cărora trăieşte; dar comportamentul proştilor conduce (mereu) la eroare. Nebunii fac prostia de a glumi cu păcatul; dar între cei corecţi există bunăvoinţă. 10 Inima îşi cunoaşte necazurile ei; şi niciun străin nu poate participa la bucuria ei. 11 Casa celor răi va fi distrusă; dar cortul celor corecţi va înflori. 12 Există (uneori) un drum despre care omul crede că este bun; dar la final, îl conduce spre moarte. 13 Chiar şi în mijlocul râsului, inima poate fi îndurerată; iar bucuria poate sfârşi în supărare. 14 Omul cu inima rătăcită, va fi pedepsit pentru comportamentul lui; şi omul bun va primi o recompensă pentru faptele lui. 15 Omul credul crede (cu naivitate) orice cuvânt; dar cel prudent îşi analizează bine deciziile. 16 Omul înţelept se teme de Iahve şi evită să facă ce este rău; dar cel prost este arogant şi foarte sigur de el însuşi. 17 Omul care se mânie imediat după ce este provocat, face prostii; şi omul perfid este desconsiderat. 18 Cei cărora le lipseşte judecata sănătoasă, moştenesc prostie; dar oamenii prudenţi sunt recompensaţi cu ştiinţă. 19 Cei răi se vor apleca înaintea celor buni; şi oamenii care trăiesc deplorabil se vor apleca în faţa porţilor celui corect. 20 Săracul este evitat chiar şi de semenii lui; dar bogatul are mulţi prieteni. 21 Cine îşi desconsideră semenii, păcătuieşte; dar cine are milă de omul sărac, este binecuvântat. 22 Oare nu se rătăcesc cei care planifică răul? Dar cei care planifică să facă ce este bine, găsesc bunătatea şi seriozitatea. 23 Orice muncă (dificilă) aduce câştig; dar acolo unde doar se vorbeşte, apare sărăcia. 24 Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi; dar nebunia proştilor produce prostie. 25 Martorul care spune adevărul, salvează vieţi; dar martorul fals duce în eroare prin declaraţiile lui. 26 Cine se teme de Iahve, are o fortăreaţă în care poate sta ferit de pericole; şi El va fi un refugiu pentru copiii acelui om. 27 Frica de Iahve este un izvor de viaţă. Ea îndepărtează omul de capcanele morţii. 28 Poporul numeros este gloria regelui; dar când nu are oameni care să i se subordoneze, prinţul este ruinat. 29 Omul răbdător are multă tenacitate şi este foarte abil; dar cine se mânie imediat (când este provocat), face prostii. 30 O inimă liniştită este (o garanţie pentru) sănătatea corpului; dar invidia este (o reţetă pentru) putrezirea oaselor. 31 Cine exploatează pe sărac, desconsideră pe Creatorul lui; dar cine are milă de omul defavorizat, Îl onorează pe Dumnezeu. 32 Omul rău este doborât de răutatea lui; dar cel corect, chiar şi când moare, beneficiază de speranţă. 33 Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui care are capacitatea de a înţelege lucrurile; şi ea se lasă cunoscută chiar printre proşti. 34 Dreptatea şi corectitudinea înalţă un popor; dar păcatul este o ruşine pentru orice naţiune. 35 De bunăvoinţa regelui beneficiază slujitorul care înţelege lucrurile din jurul lui; dar mânia regelui va fi suportată de cel care îl face de ruşine.