10
De ce stai departe, Doamne, şi Te ascunzi atunci când am dificultăţi? Omul rău îl urmăreşte cu aroganţă pe cel sărac şi îl prinde folosind planurile pe care le-a conceput. Cel rău se laudă cu dorinţele sufletului lui. El îl binecuvântează pe cel lacom şi Îl desconsideră pe Iahve. În aroganţa şi în ura lui, omul rău nu Îl caută pe Dumnezeu. El se gândeşte mereu zicând(u-şi): „Nu există Dumnezeu!”. Acţiunile lui îi facilitează prosperitatea în orice vreme; dar aprecierile Tale sunt departe de el! Acel om suflă cu desconsiderare împotriva tuturor duşmanilor lui. El (îşi) zice în inima lui: „Nu îmi va fi afectată deloc stabilitatea (materială)! Nu voi suporta niciodată vreo durere!” Gura lui este plină de blestem, de înşelătorii şi de ameninţări. Sub limba lui este numai necaz şi nedreptate. El stă în zone camuflate din apropierea locuinţelor, îl omoară în locuri secrete pe omul nevinovat şi îşi urmăreşte victimele. Se uită din locul îngust în care stă ascuns (urmărind să atace) – la fel ca leul care stă camuflat de multă vegetaţie. Aşteaptă momentul oportun (atacului), ca să îl surprindă pe cel sărac, să îl localizeze şi să îl atragă în capcana lui. 10 Victimele pe care le face astfel, sunt strivite şi se prăbuşesc. Ele cad ca efect al forţei cu care acţionează el. 11 În acelaşi timp, îşi spune: „Dumnezeu a uitat; Şi-a ascuns faţa pentru totdeauna, ca să nu mai vadă!” 12 Ridică-Te, Doamne, Tu care eşti (singurul) Dumnezeu (real)! Ridică-Ţi mâna! Nu îi uita pe cei care sunt săraci şi fără ajutor! 13 Oare de ce Îl urăşte omul rău pe Dumnezeu? De ce îşi zice că Tu nu judeci? 14 Totuşi, Tu vezi necazul şi tristeţea. Te uiţi la ele ca să le iei cu mâna Ta! Ţie Îţi este oferit cel care nu se poate apăra singur, ca să ai grijă de el. Tu eşti ajutorul orfanului! 15 Deci rupe braţul omului rău şi al celui nedrept. Determină-i să plătească pentru răutatea lor; şi să dispară pentru totdeauna! 16 Iahve este Rege pentru eternitate! Celelalte popoare care (încă) mai sunt în ţara Lui, vor fi distruse! 17 Tu, Doamne, asculţi dorinţa oamenilor care sunt săraci şi privaţi de ajutor. Tu le încurajezi inima şi Îţi apleci urechea, ca să auzi cererea lor. 18 Doreşti astfel să faci dreptate orfanului şi celui exploatat – pentru ca omul (arogant), care este (făcut) din pământ, să nu mai insufle teroarea (împotriva altora).