1 „Strigaţi de bucurie spre Dumnezeu care este forţa noastră! Strigaţi de veselie spre Dumnezeul lui Iacov! 2 Înălţaţi un cântec! Produceţi sunete cu tamburine, cu lira care cântă plăcut şi cu harpa. 3 Folosiţi şi cornul, cântând cu el la lună nouă, la lună plină – când este zi de sărbătoare. 4 Această poruncă dată lui Israel este decizia Dumnezeului lui Iacov. 5 Despre ea i-a vorbit lui Iosif, când a mers împotriva ţării Egiptului. Acolo am auzit o limbă pe care nu o cunoşteam(, zicând): 6 «I-am luat greutatea de pe umăr; iar mâinile lui nu mai ţin coşul. 7 Când ai fost în dificultate, ai strigat; iar Eu te-am scăpat. Ţi-am răspuns de lângă locul misterios al tunetului. Te-am încercat la apele Meriba. 8 Poporul Meu, ascultă-Mă; şi Te voi învăţa ce este bine să faci! Israel, o, ce bine ar fi dacă M-ai asculta! 9 Să nu existe între oamenii tăi niciun (dumne)zeu străin! Să nu te închini niciunui zeu! 10 Eu sunt Dumnezeul tău care se numeşte Iahve! Eu te-am adus de pe teritoriul Egiptului! Deschide-ţi gura; şi ţi-o voi umple!» 11 Dar poporul Meu nu Mi-a ascultat vocea. Israel nu M-a urmat. 12 Atunci l-am lăsat să facă aşa cum îi dicta inima lui încăpăţânată; şi a trăit în acord cu propriile lui decizii. 13 O, ce bine ar fi (pentru el) dacă poporul Meu M-ar asculta! O, ce avantajat ar fi Israel dacă ar trăi aplicând metodele Mele! 14 Atunci i-aş face imediat pe duşmanii lui să i se subordoneze; şi Mi-aş întoarce mâna împotriva adversarilor lui. 15 Cei care Îl urăsc pe Iahve, s-ar retrage din faţa lui; şi ar fi pentru totdeauna nişte învinşi. 16 Ei l-ar hrăni pe Israel cu cel mai bun grâu.” Dumnezeu zice: „Te-aş hrăni cu miere din stâncă până te-aş sătura!”