1 În al optsprezecelea an al guvernării regelui Ieroboam, în teritoriul numit Iuda a început să guverneze Abia. 2 El a avut reşedinţa la Ierusalim, de unde a condus trei ani. Mama lui se numea Maaca şi era fiica lui Uriel din Ghiva. Între Abia şi Ieroboam a fost război. 3 Abia a început lupta, având o armată formată din luptători remarcabili – patru sute de mii de bărbaţi. Ieroboam a aşezat în poziţie de luptă împotriva lui Abia opt sute de mii de bărbaţi luptători special antrenaţi pentru război. 4 Abia s-a urcat pe culmea muntelui Ţemaraim, care este în regiunea muntoasă locuită de urmaşii lui Efraim; şi a zis: „Ieroboam şi voi, israelienilor, ascultaţi-mă! 5 Oare nu ştiţi că Dumnezeul lui Israel numit Iahve a dat pentru totdeauna lui David şi urmaşilor lui dreptul guvernării poporul Israel printr-un legământ de sare? 6 Dar acum, Ieroboam – fiul lui Nebat, slujitorul fiului lui David numit Solomon – a avut curajul să se revolte împotriva stăpânului lui! 7 S-au aliat cu el nişte oameni fără valoare care se opun lui Roboam – fiul lui Solomon. Roboam, fiind tânăr şi timid, nu li s-a putut opune. 8 Voi credeţi că vă puteţi opune regatului lui Iahve care este deja al urmaşilor lui David, doar pentru că sunteţi o mare mulţime şi pentru că aveţi împreună cu voi viţelul de aur pe care Ieroboam vi l-a făcut ca (dumne)zeu? 9 Oare nu voi i-aţi alungat pe preoţii lui Iahve – pe urmaşii lui Aaron şi pe leviţi – şi v-aţi făcut apoi preoţi aşa cum fac popoarele celorlalte ţări? Astfel, oricine venea cu un viţel şi cu şapte berbeci ca să fie investit în această slujire, devenea preot al celui care nu este Dumnezeu! 10 Dar în cazul nostru, Iahve este Dumnezeul pe care Îl slujim; şi noi nu L-am abandonat. Preoţii care slujesc lui Iahve, sunt urmaşii lui Aaron; iar leviţii sunt la slujbele lor (de la Templu). 11 Noi aducem lui Iahve arderi integrale şi tămâie parfumată în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, punem pâinea prezentării pe acea masă curată şi aprindem în fiecare seară candelele în suportul lor. Noi respectăm porunca Dumnezeului nostru care se numeşte Iahve! Dar voi L-aţi abandonat. 12 Priviţi: în fruntea noastră este chiar Dumnezeu şi preoţii Lui cu goarnele răsunătoare – ca să sune împotriva voastră. Israelieni, nu vă luptaţi împotriva Dumnezeului strămoşilor voştri numit Iahve; pentru că nu veţi învinge!” 13 Atunci Ieroboam i-a chemat în luptă pe cei care fuseseră puşi să stea ascunşi. Ei au venit ca să atace prin spate; şi astfel, trupele lui erau poziţionate în faţa celor care se numeau „Iuda”, iar cei ascunşi erau în spatele lor. 14 Când cei numiţi „Iuda” s-a întors, a văzut că trebuia să lupte şi în faţă şi în spate. Atunci au strigat la Iahve să îi ajute; iar preoţii au sunat din goarne. 15 Bărbaţii din teritoriul numit Iuda au strigat ca pentru război; şi în urma acelui zgomot, Dumnezeu l-a înfrânt categoric pe Ieroboam şi pe toţi ceilalţi care se numeau Israel. Ei au fost învinşi de Abia şi de locuitorii din teritoriul numit Iuda. 16 Israelienii au fugit din faţa celor numiţi „Iuda”. Astfel, Dumnezeu a făcut ca israelienii să ajungă la discreţia locuitorilor din teritoriul numit Iuda. 17 Abia şi oamenii lui i-au omorât într-un mare masacru. Au căzut omorâţi atunci din teritoriul numit Israel cinci sute de mii de bărbaţi special antrenaţi pentru război. 18 Israelienii s-au subordonat (celor numiţi „Iuda”) în acea vreme; iar bărbaţii din teritoriul numit „Iuda” le-au fost superiori în forţă – pentru că s-au încrezut în Dumnezeul strămoşilor lor numit Iahve. 19 Abia a continuat lupta cu Ieroboam; şi i-a luat câteva oraşe: Betelul cu satele din jurul lui, Ieşana cu satele din jurul ei şi Efronul cu satele din jurul lui. 20 Ieroboam nu şi-a mai refăcut forţa în vremea guvernării lui Abia; şi a murit lovit de Iahve. 21 Dar Abia a crescut în autoritate. El şi-a luat paisprezece soţii care i-au născut douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fiice. 22 Celelalte fapte ale lui Abia, autoritatea lui şi ce a spus el, sunt scrise în „Relatarea profetului Ido”.