1 Când Iehoşafat a adunat multă bogăţie şi multă glorie, el a devenit rudă cu Ahab. 2 După mai mulţi ani, Iehoşafat s-a dus la Ahab, în Samaria. Pentru onoarea lui Iehoşafat şi a poporului care era cu el, Ahab a înjunghiat multe oi şi mulţi boi. Apoi i-a propus lui Iehoşafat să lupte împreună cu el împotriva Ramot-Ghiladului. 3 Ahab – regele celor din teritoriul numit Israel – l-a întrebat pe Iehoşafat, regele celor din teritoriul numit Iuda: „Vrei să mergi cu mine împotriva Ramot-Ghiladului?” Iehoşafat i-a răspuns: „Eu şi cu tine vom fi uniţi; iar poporul meu va acţiona ca poporul tău. Vin şi eu cu tine la război!” 4 Dar Iehoşafat i-a mai zis regelui teritoriului numit Israel: „Te rog să întrebi mai întâi cuvântul lui Iahve.” 5 Regele din teritoriul numit Israel i-a adunat pe profeţi, care erau aproape patru sute de bărbaţi; şi i-a întrebat: „Să facem război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm?” Ei i-au răspuns: „Du-te; pentru că Dumnezeu îi va face să ajungă prizonierii regelui!” 6 Dar Iehoşafat a zis: „Nu mai este aici niciun alt profet al lui Iahve, pe care să îl putem întreba?” 7 Regele lui Israel i-a răspuns: „Mai este unul care se numeşte Micaia – fiul lui Imla – prin care-L putem întreba pe Iahve; dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun despre mine, ci numai rău!” Iehoşafat i-a zis: „Să nu vorbească regele aşa!” 8 Atunci regele din teritoriul numit Israel a chemat un comandant şi i-a spus: „Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!” 9 Regele din teritoriul numit Israel şi Iehoşafat – regele din teritoriul numit Iuda – îmbrăcaţi în hainele lor regale, stăteau pe câte un tron, în zona unde se alegeau cerealele de paie, lângă poarta oraşului Samaria; şi toţi acei profeţi, profeţeau în faţa lor. 10 Zedechia – fiul lui Chenaana – îşi făcuse nişte coarne din fier; şi spunea: „Iahve vă zice: «Cu aceste coarne îi vei împunge pe aramei până îi vei distruge!»” 11 Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel, zicând: „Atacă Ramot-Ghiladul şi învinge-l! Iahve îl va face să ajungă în mâna regelui!” 12 Mesagerul care s-a dus să îl cheme pe Micaia, i-a spus: „Toţi profeţii îi dau regelui veşti bune. Ar fi cazul ca şi cuvântul tău să fie ca al fiecăruia dintre ei; şi să vorbeşti în favoarea lui!” 13 Micaia i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu, că voi anunţa doar ce va spune Dumnezeul meu!” 14 Când au ajuns la el, regele l-a întrebat: „Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm?” Micaia i-a răspuns: „Du-te şi învinge-i; pentru că vor ajunge în mâinile voastre!” 15 Regele l-a întrebat: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu îmi vei spune decât adevărul în numele lui Iahve?” 16 Atunci el a zis: „Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor; iar Iahve a zis: «Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare liniştit acasă!»” 17 Regele din teritoriul numit Israel, i-a zis lui Iehoşafat: „Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun despre mine, ci numai rău?” 18 Micaia a mai zis: „Ascultaţi cuvântul lui Iahve! L-am văzut pe Iahve stând pe tronul lui; şi toată armata cerului stătea în picioare la dreapta şi la stânga Lui. 19 Atunci Iahve a întrebat: «Cine-l va înşela pe Ahab – regele din teritoriul numit Israel – ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să moară acolo?» Unul a răspuns într-un fel şi altul a răspuns în alt fel. 20 Apoi a venit un spirit care s-a prezentat în faţa lui Iahve; şi I-a zis: «Eu îl voi înşela!» Iahve l-a întrebat: «Cum vei reuşi acest lucru?» 21 El a răspuns: «Voi pleca şi voi fi un spirit de minciună în gura tuturor profeţilor lui!» Şi Iahve i-a zis: «Îl vei înşela şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!» 22 Astfel, Iahve a pus un spirit de minciună în gura acestor profeţi ai tăi. Iahve a pronunţat deja verdictul de distrugere a ta!” 23 Atunci Zedechia – fiul lui Chenaana – s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: „Pe unde a ieşit Spiritul lui Iahve de la mine ca să îţi vorbească?” 24 Micaia i-a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei fugi dintr-o cameră în alta ca să te ascunzi!” 25 Apoi regele din teritoriul numit Israel a zis: „Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon – conducătorul oraşului – şi la Ioaş, fiul regelui; 26 şi spune-le că regele le zice: «Puneţi-l pe acest om în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»” 27 Atunci Micaia a spus: „Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu a vorbit Iahve prin mine!” Apoi a adăugat: „Voi, cei prezenţi, reţineţi ce am spus!” 28 Regele din teritoriul numit Israel împreună cu Iehoşafat – regele din teritoriul numit Iuda – s-au dus la Ramot-Ghilad. 29 Regele din teritoriul numit Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat aşa. Dar tu îmbracă-te cu hainele tale regale!” Regele din teritoriul numit Israel s-a deghizat; şi au intrat astfel cu toţii în luptă. 30 Regele Aramului le dăduse conducătorilor carelor lui următorul ordin: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari; ci numai cu regele din teritoriul numit Israel!” 31 Când conducătorii carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Acesta este regele din teritoriul numit Israel!” Ei s-au întors spre el ca să îl atace. Atunci Iehoşafat a strigat disperat; şi Iahve l-a ajutat. Dumnezeu i-a îndepărtat de la el. 32 Ei au renunţat să îl mai atace atunci când conducătorii carelor au constatat că nu este el regele din teritoriul numit Israel. 33 Apoi, un luptător cu arcul a tras o săgeată la întâmplare; şi l-a lovit cu ea pe regele din teritoriul numit Israel chiar între zalele armurii lui. Regele i-a ordonat celui care conducea carul: „Întoarce şi scoate-mă din zona de conflict; pentru că am fost rănit!” 34 Lupta s-a intensificat în acea zi. Regele din teritoriul numit Israel a stat în picioare în carul lui – în faţa arameilor – până seara; dar în timp ce soarele apunea, a murit.