1 După aceste lucruri, am privit şi am văzut o uşă deschisă în cer. Apoi am auzit din nou acea voce care îmi vorbise prima dată cu intensitatea unei goarne. Ea mi-a zis: „Urcă-te aici; şi îţi voi arăta ce trebuie să se întâmple în viitor!” 2 Imediat am fost condus de Spirit; şi am văzut înaintea mea un tron ceresc pe care stătea Cineva. 3 Acela care stătea pe tron, îmi părea că este ca piatra de jasp şi ca cea de sardiu. În jurul tronului era un curcubeu ca smaraldul. 4 Tronul era înconjurat de alte douăzeci şi patru de tronuri. Pe fiecare dintre ele stătea câte un bătrân. Aceşti douăzeci şi patru de bătrâni erau îmbrăcaţi în haine albe; şi fiecare avea câte o coroană de aur pe cap. 5 Din tron ieşeau fulgere, voci şi tunete. În faţa tronului ardeau şapte torţe care simbolizează cele şapte spirite ale lui Dumnezeu. 6 Înaintea tronului mai era şi ceva asemănător cu o mare de sticlă care era foarte „limpede”, cum este cristalul. În mijlocul acestui decor, în jurul tronului, erau patru fiinţe vii, pline de ochi atât pe partea din faţă, cât şi pe cea din spate. 7 Prima fiinţă semăna cu un leu; a doua era ca un bou. A treia fiinţă avea faţa unui om, iar a patra era ca un vultur în timpul zborului. 8 Fiecare dintre fiinţe avea câte şapte aripi; şi atât pe exterior cât şi la interior, era acoperită cu ochi. Zi şi noapte, aceste fiinţe spun fără întrerupere: „Iahve, Dumnezeul Omnipotent care era, care este şi care vine, este (un Dumnezeu) sfânt, sfânt, sfânt!” 9 Atunci când aceste fiinţe vii Îl glorificau, Îl onorau şi Îi mulţumeau astfel Celui care stătea pe tron şi care este viu pentru eternitate, 10 cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau la pământ înaintea Lui. Ei I se închinau Celui care este etern viu; şi îşi depuneau coroanele înaintea tronului (Său), spunând: 11 „Iahve, Dumnezeul nostru, Tu meriţi să primeşti din partea noastră recunoaşterea gloriei, a onoarei şi a autorităţii care Îţi aparţin; pentru că Tu eşti Cel care a creat toate lucrurile. Ele au venit în existenţă pentru că a fost dorinţa Ta să le creezi!”