1 Toate triburile lui Israel au venit la David – în localitatea Hebron – şi i-au zis: „Atât oasele cât şi carnea noastră, au origine comună! 2 Mai demult, când Saul era regele nostru, tu conduceai Israelul în războaie. De fapt, Iahve ţi-a promis: «Tu vei păstori poporul Meu numit Israel; şi vei fi conducătorul lui!»” 3 Toţi cei care formau consiliul bătrânilor lui Israel veniseră la rege – în localitatea Hebron. Astfel, regele David a ratificat un legământ cu ei înaintea lui Iahve, la Hebron. Apoi ei l-au uns pe David ca rege al Israelului. 4 David avea treizeci de ani când a devenit rege; şi a guvernat patruzeci de ani. 5 La Hebron a guvernat în teritoriul numit (ulterior) Iuda o perioadă de şapte ani şi şase luni. La Ierusalim a guvernat treizeci şi trei de ani, atât pentru cei din teritoriul numit (ulterior) Israel, cât şi pentru cei din teritoriul numit (mai târziu) Iuda. 6 Regele a înaintat spre Ierusalim însoţit de gărzile lui, mergând împotriva iebusiţilor care locuiau acolo. Aceştia i-au zis lui David: „Nu vei intra aici; pentru că ţi se vor opune chiar şi orbii împreună cu ologii; şi vei fi astfel respins!” Ei credeau că David nu va reuşi să intre în oraş. 7 Dar David a capturat fortăreaţa Sionului, care s-a numit ulterior Oraşul lui David. 8 El zisese în acea zi: „Oricine vrea să îi învingă pe iebusiţi, să se folosească de tunelul de apă ca să ajungă la acei «ologi» şi la acei «orbi», care sunt duşmanii lui David!” De atunci s-a zis: „Orbilor şi ologilor nu li se permite să intre în palat.” 9 David s-a stabilit în fortăreaţă şi a numit-o „Oraşul lui David”. Apoi el a reconstruit oraşul şi l-a fortificat începând cu Milo până la partea de interior. 10 David a devenit o forţă care a ajuns din ce în ce mai mare, pentru că Iahve – Cel care Se numeşte şi Dumnezeul Armatelor – era cu el. 11 Hiram – regele Tirului – i-a trimis nişte reprezentanţi lui David. Aceia i-au adus lemn de cedru, tâmplari şi zidari care i-au construit un palat. 12 David a înţeles că Iahve l-a pus rege pentru Israel şi că El i-a consolidat guvernarea având în vedere (planul Lui faţă de) poporul Său numit Israel. 13 După ce a plecat din Hebron, David şi-a luat mai multe concubine şi soţii din Ierusalim; şi astfel, în familia lui s-au (mai) născut mulţi fii şi multe fiice. 14 Urmează prezentarea numelor celor care i s-au născut lui David la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon, 15 Ibhar, Elişua, Nefeg, Iafia, 16 Elişama, Eliada şi Elifelet. 17 Când au auzit filistenii că David a fost uns ca rege al Israelului, au plecat toţi să îl caute. Dar David a fost informat despre acest lucru; şi s-a adăpostit în fortăreaţă. 18 Filistenii au venit şi s-au dispersat în valea numită Refaim. 19 David L-a întrebat pe Iahve: „Să mă duc (să lupt) împotriva filistenilor? Îi vei face să ajungă la discreţia mea?” Iahve i-a răspuns lui David: „Du-te; pentru că în mod cert voi face ca filisteni să fie învinşi de mâna ta!” 20 David s-a dus la Baal-Peraţim; şi i-a învins acolo. El a zis: „Iahve i-a învins într-un mod categoric pe duşmanii care stăteau în faţa mea, acţionând împotriva lor ca apele care rup totul în drumul lor!” De atunci, (israelienii) au numit acel loc Baal-Peraţim. 21 Filistenii şi-au lăsat idolii acolo; iar David şi oamenii lui i-au luat. 22 Filistenii au venit din nou şi s-au răspândit în valea care se numea Refaim. 23 David L-a întrebat pe Iahve; iar El i-a răspuns: „Să nu îi ataci din faţă; ci du-te împotriva lor pe la spate şi atacă-i în dreptul arbuştilor de balsam. 24 Când vei auzi zgomotul de marş în vârful arbuştilor de balsam, să pleci la atac; pentru că atunci Iahve va merge în faţa ta, ca să învingă armata filistenilor.” 25 David a făcut aşa cum i-a poruncit Iahve care i-a lovit pe filisteni de la Ghivon până la Ghezer.