1 Vedeţi ce fel de dragoste ne-a dăruit Tatăl, ca să fim numiţi copii ai lui Dumnezeu, şi suntem. De aceea nu ne cunoaşte lumea, pentru că nu L-a cunoscut pe El.
2 Iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu, şi încă nu s-a arătat ce vom fi. Ştim că atunci cînd Se va arăta El vom fi asemenea Lui, pentru că ÎI vom vedea aşa cum este.
3 Şi oricine are nădejdea aceasta în El se purifică pe sine însuşi, după cum El este pur.
4 Oricine care practică păcatul practică şi fărădelegea; şi păcatul este fărădelegea.
5 Şi ştiţi că El S-a arătat ca să înlăture păcatele, şi în El nu este păcat.
6 Oricine care rămâne în El nu păcătuieşte; oricine care păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu-L cunoaşte.
7 Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine practică dreptatea este drept, după cum El este drept.
8 Cine practică păcatul este de la diavolul, pentru că diavolul păcătuieşte de la început. De aceea S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să nimicească lucrările diavolului.
9 Oricine care este născut din Dumnezeu nu practică păcatul, pentru că sămînţa Lui rămâne în el, şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
10 În aceasta sînt arătaţi copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului: Oricine care nu practică dreptate nu este din Dumnezeu, şi nici cine nu iubeşte pe fratele său.
11 Pentru că acesta este mesajul pe care l-aţi auzit de la început, ca să ne iubim unul pe altul,
12 nu cum era Cain din cel Rău, şi a omorît pe fratele său. Şi din ce pricină l-a omorît? Pentru că faptele lui erau rele, dar ale fratelui său erau drepte.
13 Şi nu vă minunaţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea.
14 Noi ştim că am trecut din moarte în viaţă pentru că iubim pe fraţi. Cine nu iubeşte (pe fratele său), rămîne în moarte.
15 Oricine care urăşte pe fratele său este un ucigaş, şi ştiţi că nici un ucigaş n-are viaţă veşnică rămînînd în el.
16 în aceasta cunoaştem noi dragostea (lui Dumnezeu), pentru că El Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi suntem datori să ne dăm viaţa pentru fraţi.
17 Dar cine are bunurile lumii, şi priveşte pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămîne în el dragostea lui Dumnezeu?
18 Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă şi adevăr.
19 Şi prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile înaintea Lui,
20 pentru că, dacă ne condamnă inima, Dumnezeu este mai mare decît inima noastră şi cunoaşte totul.
21 Iubiţilor, dacă inima nu ne condamnă, avem îndrăzneală la Dumnezeu.
22 Şi orice cerem, primim de la El, fiindcă păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui.
23 Şi aceasta este porunca Lui, să credem în Numele Fiului Său Isus Cristos şi să ne iubim unul pe altul, după cum ne-a dat El poruncă.
24 Şi cine păzeşte poruncile Lui, rămîne în El, şi El în el. Şi prin aceasta cunoaştem că El rămîne în noi: prin Duhul pe care ni L-a dat.