1 De unde sînt războaie, şi de unde lupte între voi? Oare nu din dorinţele plăcerilor voastre care se luptă în mădularele voastre?
2 Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi şi invidiaţi, şi nu puteţi să căpătaţi; vă luptaţi şi vă războiţi; şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.
3 Voi cereţi, şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca să cheltuiţi în plăcerile voastre.
4 Adulterelor! Nu ştiţi că prietenia lumii este duşmănie cu Dumnezeu? Cine vrea deci să fie prieten cu lumea se dovedeşte duşman cu Dumnezeu.
5 Sau socotiţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Oare Duhul, pe care L-a pus să locuiască în noi, doreşte cu invidie?
6 Dar El dă un har mai mare. De aceea zice ea: „Dumnezeu Se împotriveşte celor mîndri, dar dă har celor smeriţi”.
7 Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu; dar împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.
8 Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mîinile, păcătoşilor, şi purificaţi-vă inimile, voi cei cu sufletul împărţit!
9 Simţiţi-vă ticăloşia şi jeliţi şi plîngeţi! Rîsul vostru să se prefacă în jale, şi bucuria voastră în mîhnire.
10 Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.
11 Nu vorbiţi unul împotriva altuia, fraţilor! Cine vorbeşte împotriva unui frate sau judecă pe un frate, vorbeşte împotriva Legii şi judecă Legea. Dar, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător.
12 Unul singur este Dătător al Legii şi Judecător, Cel ce poate să mîntuiască şi să piardă. Dar cine eşti tu care judeci pe aproapele?
13 Ascultaţi acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mîine ne vom duce în cutare sau cutare cetate şi vom sta acolo un an şi vom face negustorie şi vom cîştiga!”,
14 – voi care nu ştiţi cele de mîine! Ce este viaţa voastră? Căci voi sînteţi un abur, care se arată puţin şi apoi piere –,
15 în loc să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul şi vom trăi, vom face cu­tare sau cutare lucru”.
16 Dar acum vă făliţi cu lăudăroşeniile voastre! Orice lăudare de felul acesta este rea.
17 Deci, cine ştie să facă bine şi nu-l face, îi este păcat!