Marcu
1
Începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
După cum este scris în profetul Isaia: „Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care îţi va pregăti calea,
un glas al unuia care strigă în pustie: ‘Pregătiţi calea Domnului, faceţi-I drepte cărările’”,
a venit Ioan botezînd în pustie şi predicînd botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
Şi tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim ieşeau la el; şi, mărturi-sindu-şi public păcatele, s-au lăsat botezaţi de el în rîul Iordan.
Şi Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă şi cu un brîu de piele în jurul şalelor, şi mînca lăcuste şi miere sălbatică.
Şi el predica, zicînd: „După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să-I dezleg cureaua sandalelor.
Eu v-am botezat în apă, dar El vă va boteza în Duhul Sfînt”.
Şi s-a întîmplat în zilele acelea: A venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de Ioan în Iordan.
10 Şi îndată, ieşind din apă, El a văzut cerurile fiind desfăcute şi pe Duhul coborîndu-Se spre El ca un porumbel.
11 Şi din ceruri a venit un glas: „Tu eşti Fiul Meu iubit, în Tine Mi-am găsit plăcerea”.
12 Şi îndată Duhul L-a mînat în pustie.
13 Şi El a fost patruzeci de zile în pustie, fiind ispitit de Satana. Şi era împreună cu fiarele sălbatice, şi-I slujeau îngerii.
14 Dar după ce a fost luat prins Ioan, Isus a venit în Galileea, predicînd Evanghelia lui Dumnezeu
15 şi zicînd: „S-a împlinit vremea, şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”.
16 Şi trecînd pe lîngă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari.
17 Şi Isus le-a zis: „Veniţi după Mine, şi voi face să deveniţi pescari de oameni”.
18 Şi lăsînd îndată plasele, ei L-au urmat.
19 Şi mergînd puţin mai departe, a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei şi pe Ioan, fratele lui; şi ei erau în corabie şi îşi pregăteau plasele.
20 Şi îndată i-a chemat; şi ei, lăsînd pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei tocmiţi, s-au dus după El.
21 Şi ei au intrat în Capernaum. Şi îndată, în sabat, El a intrat în sinagogă şi îi învăţa.
22 Şi ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci îi învăţa ca Unul care are autoritate, nu ca şi cărturarii.
23 Şi îndată a fost în sinagoga lor un om cu un duh necurat, şi el striga,
24 zicînd: „Ce avem noi a face cu Tine, Isus Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Sfîntul lui Dumnezeu”.
25 Şi Isus l-a certat, zicînd: „Taci şi ieşi din el!”
26 Şi duhul necurat, după ce l-a scuturat şi a strigat cu glas puternic, a ieşit din el.
27 Şi toţi erau uimiţi, aşa că vorbeau unul cu altul, zicînd: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă cu autoritate! El porunceşte chiar şi duhurilor necurate, şi ele ascultă de El!”
28 Şi îndată a ieşit vestea despre El pretutindeni în toate împrejurimile Galileii.
29 Şi îndată, după ce au ieşit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov şi cu Ioan.
30 Dar soacra lui Simon zăcea, fiind bolnavă cu febră, şi îndată I-au vorbit despre ea.
31 Şi El S-a apropiat şi a ridicat-o apucînd-o de mină, şi a lăsat-o febra. Şi ea le slujea.
32 Dar cînd s-a făcut seară, după ce a apus soarele, au adus la El pe toţi care erau bolnavi şi demonizaţi.
33 Şi toată cetatea era strînsă la uşă.
34 Şi El a vindecat pe mulţi care sufereau de felurite boli, şi a scos mulţi demoni, şi nu lăsa pe demoni să vorbească, pentru că ÎI cunoşteau.
35 Şi a doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întuneric, El S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.
36 Şi Simon şi cei împreună cu el s-au dus după El,
37 şi L-au găsit şi I-au zis: „Toţi Te caută”.
38 Şi El le-a zis: „Să mergem altundeva, prin tîrgurile învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am ieşit”.
39 Şi S-a dus, predicînd în sinagogile lor, în toată Galileea, şi scoţînd demonii.
40 Şi a venit la El un lepros, rugîndu-L şi îngenunchind şi zicîndu-I: „Dacă vrei, poti să mă cureţi”.
41 Şi El, făcîndu-I-se milă, a întins mîna, l-a atins şi i-a zis: „Vreau, fii curăţit!”
42 Şi îndată lepra s-a depărtat de la el, şi a fost curăţit.
43 Şi, poruncindu-i cu asprime, l-a scos îndată afară
44 şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te, arată-te preotului, şi adu pentru curăţirea ta ceea ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei”.
45 Dar el, după ce a ieşit, a început să vestească multe şi să răspîndească vorba, aşa că El nu mai putea să intre pe faţă într-o cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.