1 Şi Isus a ieşit şi a plecat de la tem plu; şi ucenicii Lui s-au apropiat ca să-I arate clădirile templului.
2 El însă, răspunzînd, le-a zis: „Nu vedeţi voi toate acestea? Adevărat vă spun: Cu nici un chip nu va fi lăsată aici piatră pe piatră care să nu fie dărîmată”.
3 Dar pe cînd şedea El pe muntele Măslinilor, ucenicii Lui au venit la El la o parte, zicînd: „Spune-ne, cînd vor fi acestea, şi care este semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului?”
4 Şi răspunzînd, Isus le-a zis: „Vedeţi să nu vă înşele cineva.
5 Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicînd: ‘Eu sînt Cristosul’, şi vor înşela pe mulţi.
6 Veţi auzi însă de războaie şi ştiri de războaie: vedeţi să nu fiţi tulburaţi, căci (toate acestea) trebuie să se întîmple, dar încă nu va fi sfîrşitul.
7 Căci o naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocurea, vor fi foamete (şi molime) şi cutremure de pămînt.
8 Dar toate acestea vor fi începutul durerilor.
9 Atunci vă vor da la necaz şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate naţiunile din pricina Numelui Meu.
10 Şi atunci mulţi se vor poticni şi se vor trăda unul pe altul şi se vor urî unul pe altul.
11 Şi se vor ridica mulţi profeţi mincinoşi şi vor înşela pe mulţi.
12 Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci.
13 Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, acesta va fi mîntuit.
14 Şi Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi predicată pe tot pămîntul locuit, spre mărturie tuturor naţiunilor, şi atunci va veni sfîrşitul.
15 Deci, cînd veţi vedea ‘urîciunea pustiirii’, cea spusă prin profetul Daniel, „stînd în locul sfînt’ – cine citeşte să înţeleagă! –,
16 atunci cei ce sînt în Iudeea să fugă la munţi,
17 cel de pe acoperiş să nu se coboare să ia cele din casa lui,
18 şi cel de la cîmp să nu se întoarcă să-şi ia haina.
19 Dar vai de cele însărcinate şi de cele care vor alăpta în zilele acelea!
20 Rugaţi-vă însă ca fuga voastră să nu se întîmple iarna, nici în sabat.
21 Căci atunci va fi un necaz mare, cum n-a fost de la începutul lumii pînă acum, nici nu va mai fi vreodată.
22 Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, n-ar scăpa nici o carne; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.
23 Atunci, dacă vă va spune cineva: ‘Iată, aici este Cristosul!’, sau: ‘Aici!’, să nu credeţi.
24 Căci se vor ridica Cristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor da semne mari şi minuni, astfel încît să înşele, dacă este posibil, şi pe cei aleşi.
25 Iată, v-am spus-o mai dinainte.
26 Deci, dacă vă vor zice: ‘Iată, El este în pustie’, să nu ieşiţi afară! ‘Iată-L în cămăruţe’, să nu credeţi.
27 Căci, după cum iese fulgerul de la răsărit şi străluceşte pînă la apus, aşa va fi venirea Fiului omului.
28 Oriunde este cadavrul, acolo se vor strînge vulturii.
29 Îndată însă după necazul acelor zile, soarele se va întuneca, şi luna nu-şi va mai da lucirea, şi stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.
30 Şi atunci se va arăta semnul Fiului omului în cer, şi atunci toate seminţiile pămîntului se vor jeli şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu mare glorie.
31 Şi El va trimite pe îngerii Săi cu o trîmbiţă mare, şi ei vor strînge pe aleşii Lui din cele patru vînturi, de la o margine a cerului pînă la cealaltă.
32 De la smochin însă învăţaţi pilda: Cînd ramura lui devine fragedă şi dă frunze, cunoaşteţi că vara este aproape.
33 Aşa şi voi, cînd veţi vedea toate acestea, să cunoaşteţi că El este aproape, la uşi.
34 Adevărat vă spun: Cu nici un chip nu va trece generaţia aceasta pînă nu se vor întîmpla toate acestea.
35 Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele cu nici un chip nu vor trece.
36 Despre ziua şi ceasul acela însă nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
37 Căci, după cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului omului.
38 Căci, cum erau ei în zilele acelea dinainte de potop, mîncînd şi bînd, însurîndu-se şi măritîndu-se, pînă în ziua cînd a intrat Noe în arcă,
39 şi n-au ştiut nimic, pînă cînd a ve­nit potopul şi i-a luat pe toţi, aşa va fi şi venirea Fiului omului.
40 Atunci vor fi doi bărbaţi pe cîmp: unul este luat, şi unul este lăsat.
41 Două femei vor rîşni la moară: una este luată, şi una este lăsată.
42 Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru.
43 Dar să cunoaşteţi aceasta, că, dacă ar şti stăpînul casei în ce strajă va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.
44 De aceea, şi voi fiţi gata, pentru că Fiul omului va veni în ceasul în care nu socotiţi că vine.
45 Cine este atunci robul credincios şi prevăzător pe care l-a pus domnul său peste servitorii casei lui, ca să le dea hrana la vremea hotărîtă?
46 Fericit este robul acela pe care domnul său, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!
47 Adevărat vă spun: îl va pune peste toate averile sale.
48 Dar dacă robul acela rău zice în inima lui: ‘Domnul meu zăboveşte’,
49 şi începe să bată pe cei împreună-robi cu el, şi mănîncă şi bea cu beţivii,
50 domnul robului aceluia va veni într-o zi în care el nu aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie,
51 şi îl va tăia în două, şi îi va da partea lui cu cei făţarnici; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.