1 Aminteşte-le să fie subordonaţi stăpînirilor, autorităţilor, să asculte, să fie gata pentru orice faptă bună,
2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreţi, ci îngăduitori, arătînd blîndeţe faţă de toţi oamenii.
3 Căci şi noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, slujind feluritelor pofte şi plăceri, trăind în răutate şi în invidie, scîrboşi, urîndu-ne unul pe altul.
4 Dar, cînd s-a arătat bunătatea şi dragostea de oameni a Mîntuitorului nostru Dumnezeu,
5 El ne-a mîntuit nu din faptele făcute de noi în dreptate, ci potrivit milei Lui, prin baia renaşterii şi reînnoirea Duhului Sfînt,
6 pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Cristos, Mîntuitorul nostru,
7 pentru ca, fiind îndreptăţiţi prin harul Lui, să devenim moştenitori potrivit cu nădejdea vieţii veşnice.
8 Cuvîntul este vrednic de încredere, şi vreau să afirmi cu tărie aceste lucruri, pentru ca cei care au crezut în Dumnezeu să aibă grijă să se devoteze faptelor bune. Aceste lucruri sînt bune şi folositoare pentru oameni!
9 Ocoleşte însă controversele nebune şi genealogiile şi certurile şi luptele privitoare la Lege, căci sînt nefolositoare şi zadarnice.
10 Pe un dezbinator, după întîia şi a doua mustrare, ocoleşte-l,
11 ştiind că unul ca acesta este un stricat şi păcătuieşte, fiind condamnat prin sine însuşi.
12 Cînd voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, sileşte-te să vii la mine în Nicopolis, căci acolo m-am hotărît să iernez.
13 Pe Zena, învăţătorul Legii, şi pe Apolo înzestrează-i cu silinţă pentru călătorie, ca să nu ducă lipsă de nimic.
14 Dar şi ai noştri să înveţe să se devoteze faptelor bune, pentru nevoile necesare, ca să nu fie neroditori.
15 Te salută toţi cei ce sînt cu mine. Salută pe cei ce ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi toţi! (Amin).