8
Iesus S-a dus pe Muntele Măslinilor. Dis-de-dimineaţă S-a întors în templu, şi tot poporul s-a apropiat de El. El S-a aşezat şi a început să-i înveţe pe oameni.
Atunci specialiştii în Lege şi fariseii au adus o femeie surprinsă pe cale de a comite adulter. Au pus-o în mijlocul mulţimii şi I-au zis lui Iesus: „Învăţătorule, această femeie a fost surprinsă chiar în timp ce comitea adulterul. Moise, în Lege, ne-a ordonat să lapidăm asemenea femei. Tu ce spui?“ Ei spuneau aceasta ca să-L pună la încercare, pentru a-L putea acuza. Dar Iesus S-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ.
Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: „Acela dintre voi care este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea!“ Apoi S-a aplecat din nou şi a continuat să scrie pe pământ.
Când au auzit aceasta, [acuzaţi de conştiinţa lor,] au ieşit unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, şi El a rămas singur cu femeia care era în mijloc. 10 Iesus S-a ridicat şi, [nemaivăzând pe nimeni în afară de ea,] i-a zis: „Femeie, unde sunt cei care te acuzau? Nu te-a condamnat nimeni?“ 11 Ea a răspuns: „Nimeni, Doamne“. Iesus i-a zis: „Nici Eu nu te condamn; du-te, şi de acum înainte să nu mai păcătuieşti.“]
12 Iesus le-a vorbit din nou. El a zis: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea Lumina Vieţii“.
13 Atunci fariseii I-au zis: „Tu Însuţi depui mărturie despre Tine; mărturia Ta deci nu este valabilă“. 14 Iesus le-a răspuns: „Chiar dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, mărturia Mea e adevărată, căci ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin, nici unde Mă duc.
15 Voi judecaţi în mod omenesc, Eu nu judec pe nimeni. 16 Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci sunt cu Tata, care M-a trimis. 17 În Legea voastră e scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Eu depun mărturie despre Mine Însumi, şi despre Mine depune mărturie şi Tata, care M-a trimis“.
19 Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?“ Iesus a răspuns: „Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu“. 20 Iesus a spus aceste cuvinte în timp ce-i învăţa pe oameni în templu, în locul unde era trezoreria, şi nimeni nu L-a arestat, pentru că încă nu-I venise ora.
21 Iesus le-a zis din nou: „Eu Mă duc, şi voi Mă veţi căuta, dar veţi muri în păcatul vostru; voi nu puteţi veni acolo unde Mă duc Eu“. 22 Evreii ziceau deci: „Vrea cumva să Se omoare, pentru că spune: «Voi nu puteţi veni acolo unde Mă duc Eu»?“
23 El le-a zis: „Voi sunteţi de jos, Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre; într-adevăr, dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre“.
25 Ei I-au zis: „Cine eşti Tu?“ Iesus le-a răspuns: „Ce vă spun de la început? 26 Am multe lucruri de spus şi de judecat cu privire la voi, dar Cel care M-a trimis este adevărat, şi ce am auzit de la El spun lumii“. 27 Ei nu au înţeles că le vorbea despre Tată. 28 Iesus le-a zis deci: „Când Îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci veţi recunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci că vorbesc după cum M-a învăţat Tata. 29 Cel ce M-a trimis este cu Mine; El nu M-a lăsat singur, pentru că fac totdeauna ce-I este plăcut“. 30 În timp ce vorbea aceste lucruri, mulţi au crezut în El.
31 Atunci Iesus le-a zis evreilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, atunci sunteţi cu adevărat discipolii Mei, 32 veţi cunoaşte Adevărul, iar Adevărul vă va face liberi“. 33 Ei I-au răspuns: „Noi suntem descendenţii lui Abraham şi n-am fost niciodată sclavii nimănui. Cum poţi să spui: «Veţi deveni liberi»?“
34 Iesus le-a răspuns: „Vă spun adevărul, oricine comite păcatul este sclav al păcatului. 35 Sclavul nu rămâne pentru totdeauna în familie, dar fiul rămâne pentru totdeauna. 36 Deci, dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi. 37 Ştiu că sunteţi descendenţii lui Abraham. Totuşi, căutaţi să Mă ucideţi, întrucât Cuvântul Meu nu pătrunde în voi. 38 Eu vorbesc despre ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru“.
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Abraham!“ Iesus le-a zis: „Dacă aţi fi copiii lui Abraham, aţi face faptele lui Abraham. 40 Dar, în realitate, voi căutaţi să Mă ucideţi, pe Mine, un Om care v-a spus adevărul pe care l-a auzit de la Dumnezeu. Abraham n-a făcut aşa ceva. 41 Voi faceţi faptele tatălui vostru“. Ei I-au zis: „Noi nu ne-am născut copii nelegitimi; avem un singur Tată: pe Dumnezeu“.
42 Iesus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, M-aţi iubi, căci Eu am ieşit de la Dumnezeu şi vin din partea Lui. Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 De ce nu înţelegeţi limbajul Meu? Pentru că nu puteţi să ascultaţi Cuvântul Meu. 44 Voi îl aveţi ca tată pe diavol şi vreţi să îndepliniţi dorinţele tatălui vostru. El a fost ucigaş încă de la început şi nu se ţine de adevăr, pentru că în el nu există adevăr. Când spune minciuna, vorbeşte din ale lui, pentru că el este mincinos şi tatăl minciunii.
45 Dar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi. 46 Cine dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi? 47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu“.
48 Evreii I-au răspuns: „Nu avem dreptate să spunem că eşti samaritean şi că eşti posedat de demoni?“ 49 Iesus le-a răspuns: „Eu nu sunt posedat de demoni. Dimpotrivă, Îl onorez pe Tatăl Meu, iar voi Mă dezonoraţi pe Mine. 50 Eu nu-Mi caut gloria. Este Unul care o caută şi care judecă. 51 Vă spun adevărul, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu nu va muri niciodată“.
52 [Atunci] evreii I-au spus: „Acum ştim cu siguranţă că eşti posedat de demoni. Abraham a murit, profeţii la fel, şi Tu zici: «Dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu nu va muri niciodată». 53 Oare eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Abraham, care a murit? Profeţii au murit şi ei. Cine Te crezi?“
54 Iesus le-a răspuns: „Dacă Eu Mă glorific pe Mine Însumi, gloria Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel care Mă glorifică, Cel despre care voi spuneţi că este Dumnezeul vostru, 55 şi totuşi nu L-aţi cunoscut. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aş spune că nu-L cunosc, aş fi un mincinos la fel ca voi. Dar Eu Îl cunosc şi Îi păzesc Cuvântul. 56 Abraham, strămoşul vostru, s-a umplut de bucurie la gândul că va vedea ziua Mea; el a văzut-o şi s-a bucurat“. 57 Evreii I-au zis: „N-ai nici 50 de ani şi l-ai văzut pe Abraham!“ 58 Iesus le-a zis: „Vă spun adevărul, înainte ca Abraham să se fi născut, Eu sunt“.
59 Atunci au luat pietre ca să le arunce în El, dar Iesus S-a ascuns şi a ieşit din templu [trecând prin mijlocul lor. Şi astfel a scăpat].