1 Când s-a făcut dimineaţă, preoţii principali şi prezbiterii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iesus ca să-L facă să moară. 2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au predat lui Pilat, guvernatorul.
3 Atunci Iuda, care Îl trădase, văzând că El era condamnat, a fost cuprins de remuşcări şi a adus cele 30 de monede de argint la preoţii principali şi la prezbiteri, 4 zicând: „Am păcătuit, pentru că am trădat un sânge nevinovat“. Ei i-au răspuns: „Ce ne interesează pe noi? Asta te priveşte pe tine“. 5 Iuda a aruncat monedele de argint în templu, apoi s-a dus şi s-a spânzurat. 6 Preoţii principali au luat monedele şi au zis: „Nu este permis să-i punem în trezoreria templului, pentru că sunt preţul sângelui“.
7 După ce s-au sfătuit, au cumpărat cu aceşti bani ogorul olarului pentru a-i înmormânta acolo pe străini. 8 De aceea, acelui ogor i se zice «ogorul sângelui» până astăzi. 9 Atunci s-a împlinit ce anunţase profetul Ieremia: Au luat cele 30 de monede de argint, preţul Celui estimat, pe care L-au estimat fiii lui Israel, 10 şi le-au dat pentru ogorul olarului, aşa cum îmi ordonase Domnul.
11 Iesus S-a înfăţişat înaintea guvernatorului. Acesta L-a interogat, zicând: „Eşti Regele evreilor?“ Iesus i-a răspuns: „Tu o zici“. 12 Dar nu a răspuns nimic la acuzaţiile preoţilor principali şi prezbiterilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „Nu auzi toate aceste mărturii pe care le depun contra Ta?“ 14 Dar Iesus n-a răspuns nici măcar cu un cuvânt, ceea ce l-a mirat mult pe guvernator.
15 Guvernatorul obişnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze un deţinut, cel pe care îl voia mulţimea. 16 Aveau atunci un deţinut celebru, unul numit Baraba. 17 În timp ce erau adunaţi, Pilat le-a zis: „Pe cine vreţi să vi-l eliberez, pe Baraba sau pe Iesus, Cel numit Cristosul?“ 18 Într-adevăr, ştia că din invidie Îl dăduseră în mâinile lui.
19 În timp ce şedea pe scaunul de judecător, soţia lui a trimis să-i spu-nă: „Să nu ai nimic de-a face cu acest Om drept, căci astăzi am suferit mult într-un vis din cauza Lui!“
20 Preoţii principali şi prezbiterii au convins mulţimea să-l ceară pe Baraba, iar pe Iesus să-L facă să moară. 21 Guvernatorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care dintre aceştia doi să vi-l eliberez?“ Ei au răspuns: „Pe Baraba“. 22 Pilat a continuat: „Şi atunci ce să fac cu Iesus care este numit Cristosul?“ Ei au răspuns cu toţii: „Să fie crucificat!“ 23 Guvernatorul a zis: „Dar ce rău a făcut?“ Însă ei strigau tot mai tare: „Să fie crucificat!“
24 Când a văzut Pilat că nu serveşte la nimic, ci că tumultul creştea, a luat apă şi s-a spălat pe mâini înaintea mulţimii, spunând: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui Om drept. Este responsabilitatea voastră!“ 25 Tot poporul i-a răspuns: „Sângele Lui să cadă asupra noastră şi a copiilor noştri!“
26 Atunci Pilat l-a eliberat pe Baraba, iar pe Iesus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie crucificat.
27 Soldaţii guvernatorului L-au dus pe Iesus în pretoriu şi au adunat toată trupa în jurul Lui. 28 L-au dezbrăcat de haine şi au pus pe El o mantie stacojie. 29 Au împletit o coroană de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au dat o trestie în mâna dreaptă; apoi, îngenunchind înaintea Lui, îşi băteau joc de El, zicând: „Salut, Rege al evreilor!“ 30 Şi Îl scuipau, luau trestia şi-L loveau cu ea peste cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L crucifice.
32 Când au ieşit, au găsit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au obligat să ducă crucea lui Iesus. 33 Ajunşi la un loc numit Golgota, ceea ce înseamnă „locul craniului“, 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
35 După ce L-au crucificat, şi-au împărţit între ei hainele Lui, trăgând la sorţi [ca să se împlinească ceea ce anunţase profetul: Şi-au împărţit hainele mele şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea]. 36 Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37 Pentru a arăta motivul condamnării Sale, s-a scris deasupra capului Său: „Acesta este Iesus, Regele evreilor“. 38 Tot atunci au fost crucificaţi cu El şi doi tâlhari, unul la dreapta Sa şi celălalt la stânga Sa.
39 Trecătorii Îl insultau şi clătinau din cap, 40 zicând: „Tu, care distrugi templul şi-l reconstruieşti în trei zile, salvează-Te! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!“ 41 Preoţii principali, specialiştii în Lege şi prezbiterii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42 „Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! Dacă este Regele Israelului, să coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El! 43 Şi-a pus încrederea în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă Îl iubeşte! Într-adevăr, El a zis: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»“. 44 La fel Îl insultau şi tâlharii care erau crucificaţi împreună cu El.
45 De la douăsprezece şi până la trei după-amiază s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Pe la trei după-amiază, Iesus a strigat cu voce răsunătoare: „Eli, Eli, lama sabactani?“, adică Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit? 47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, după ce L-au auzit, ziceau: „Îl cheamă pe Elia“. 48 Imediat, unul dintre ei a alergat şi a luat un burete pe care l-a umplut cu oţet, apoi l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Hai să vedem dacă vine Elia să-L salveze!“ 50 Iesus a scos din nou un strigăt puternic şi Şi-a dat spiritul.
51 Şi iată că draperia din templu s-a rupt în două de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi corpurile mai multor sfinţi care adormiseră au înviat. 53 Ieşind din morminte după învierea Lui, au intrat în oraşul sfânt şi au apărut multora.
54 La vederea cutremurului şi a celor întâmplate, ofiţerul roman şi cei care erau cu el ca să-L păzească pe Iesus s-au înspăimântat foarte tare şi au zis: „Acest om era cu adevărat Fiul lui Dumnezeu“.
55 Acolo erau multe femei care priveau de departe; ele Îl însoţiseră pe Iesus din Galileea pentru a-L servi. 56 Printre ele erau Maria din Magdala, Maria mama lui Iacob şi a lui Iosef, şi mama fiilor lui Zebedei.
57 Când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosef, care era şi el discipol al lui Iesus. 58 El s-a dus la Pilat şi i-a cerut corpul lui Iesus. Atunci Pilat a ordonat să-i fie dat. 59 Iosef a luat corpul, l-a înfăşurat într-o pânză de in curată 60 şi l-a depus într-un mormânt nou, pe care îl comandase să fie scobit în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea în mormânt şi a plecat. 61 Maria din Magdala şi cealaltă Marie erau acolo, aşezate faţă în faţă cu mormântul.
62 A doua zi, care era ziua după pregătirea sabatului, preoţii principali şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 şi i-au zis: „Domnule, ne-am amintit că acest impostor, pe când trăia, a zis: «După trei zile voi învia». 64 Ordonă deci ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva discipolii Lui să vină şi să fure corpul, şi apoi să spună poporului: «A înviat»! Această înşelăciune din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi“. 65 Pilat le-a zis: „Aveţi o gardă; duceţi-vă şi păziţi cum ştiţi!“ 66 Ei s-au dus şi au pus garda să supravegheze mormântul, după ce au sigiliat piatra.