Filipeni
1
Paul şi Timotei, sclavi ai lui Cristos Iesus, către toţi sfinţii în Cristos Iesus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii şi cu diaconii: graţia şi pacea să vă fie date din partea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, şi a Domnului Iesus Cristos!
Îi mulţumesc Dumnezeului meu de fiecare dată când îmi amintesc de voi. În toate rugăciunile mele pentru voi toţi, mă rog totdeauna cu bucurie din cauza contribuţiei voastre la evanghelie, din prima zi până acum. Sunt convins că Cel care a început în voi această lucrare bună o va continua până la capăt, până în ziua lui Cristos Iesus.
Este drept să gândesc aceasta despre voi toţi, pentru că vă port în inima mea, pe voi care luaţi parte cu toţii la graţia lui Dumnezeu împreună cu mine, atât în detenţia mea, cât şi în apărarea şi confirmarea evangheliei. Într-adevăr, Dumnezeu îmi este martor ce dor mi-e de voi toţi cu o afecţiune ca a lui Cristos Iesus.
Şi aceasta este rugăciunea mea: ca iubirea voastră să crească tot mai mult în cunoştinţă şi orice pricepere, 10 pentru a discerne ce este mai bun, ca să fiţi puri şi ireproşabili pentru ziua lui Iesus Cristos, 11 umpluţi cu roadele produse de dreptitudinea care este prin Iesus Cristos – spre gloria şi lauda lui Dumnezeu.
12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că ceea ce mi s-a întâmplat a contribuit mai degrabă la progresul evangheliei, 13 aşa că detenţia mea din cauza lui Cristos a ajuns binecunoscută de toată garda pretoriană şi de toţi ceilalţi. 14 Iar cei mai mulţi dintre fraţi, încurajaţi în Domnul datorită lanţurilor mele, au şi mai mult curaj să predice Cuvântul fără teamă.
15 Este adevărat că unii Îl predică pe Cristos din invidie şi din rivalitate, dar alţii o fac din bunăvoinţă. 16 Unii acţionează prin iubire, ştiind că eu sunt pus aici pentru apărarea evangheliei; 17 alţii Îl predică pe Cristos din ambiţie egoistă, nu în mod sincer, ci cu gândul de a-mi creşte suferinţele din detenţie. 18 Dar ce contează? Într-un fel sau altul, din motive greşite sau adevărate, Cristos este predicat, şi de acest lucru mă bucur şi mă voi bucura în continuare, 19 căci ştiu că ce mi s-a întâmplat va avea ca rezultat salvarea mea prin rugăciunea voastră şi prin ajutorul dat de Spiritul lui Iesus Cristos, 20 conform aşteptării mele înfocate şi speranţei mele că nu voi fi făcut de ruşine în nimic, ci acum, ca totdeauna, Cristos va fi preamărit în corpul meu cu toată îndrăzneala, fie prin viaţă, fie prin moarte.
21 Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri e un câştig. 22 Dar dacă viaţa în corp înseamnă că lucrarea mea va produce rod, în acest caz nu ştiu ce să aleg. 23 Sunt strâns din ambele părţi: am dorinţa să plec şi să fiu cu Cristos, căci este cu mult mai bine, 24 dar pentru voi e mai necesar să rămân în corp. 25 Sunt convins de aceasta şi ştiu că voi rămâne şi voi continua cu voi toţi, pentru progresul vostru şi pentru bucuria voastră în credinţă, 26 pentru ca prin revenirea mea la voi bucuria voastră în Cristos Iesus să nu cunoască margini din cauza mea.
27 Numai, purtaţi-vă într-un mod demn de evanghelia lui Cristos. Astfel, fie că vin să vă văd, fie că sunt absent, să aud spunându-se despre voi că rămâneţi fermi într-un singur spirit, luptându-vă împreună cu un singur gând pentru credinţa evangheliei, 28 fără să vă lăsaţi înspăimântaţi în nimic de adversari. Aceasta este pentru ei o dovadă de pierzare, dar pentru voi de salvare, şi aceasta vine de la Dumnezeu. 29 Într-adevăr, vouă vi s-a făcut favoarea cu privire la Cristos nu numai să credeţi în El, ci să şi suferiţi pentru El, 30 ducând aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o în mine şi acum auziţi că încă o duc.