1 Întreb deci: Să-şi fi respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Într-adevăr, eu însumi sunt israelit, un descendent al lui Abraham, din tribul lui Beniamin. 2 Dumnezeu nu Şi-a respins poporul pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce spune Scriptura în pasajul despre Elia, cum a apelat el la Dumnezeu împotriva Israelului: 3 Doamne, ei Ţi-au ucis profeţii, Ţi-au dărâmat altarele, numai eu am rămas, şi ei încearcă să-mi ia viaţa? 4 Şi care a fost răspunsul lui Dumnezeu? Mi-am păstrat 7.000 de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal. 5 Tot aşa şi în timpul de acum: există o rămăşiţă aleasă prin graţie. 6 Ori, dacă este prin graţie, atunci nu mai e prin fapte, altfel graţia n-ar mai fi graţie.
7 Şi atunci? Israelul n-a obţinut ceea ce căuta, dar cei aleşi au obţinut, iar ceilalţi au fost împietriţi. 8 După cum este scris: Dumnezeu le-a dat un spirit de amorţeală, ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă, până în ziua de azi. 9 David spune şi el: Masa lor să devină pentru ei o capcană, un laţ, un motiv de păcătuire şi o pedeapsă dreaptă! 10 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă, fă să li se încovoaie pentru totdeauna spinarea!
11 Întreb deci: S-au poticnit ei ca să cadă definitiv? În niciun caz! Dar, prin pasul lor greşit, neevreii au avut acces la salvare pentru a le provoca gelozia. 12 Ori, dacă pasul lor greşit înseamnă bogăţie pentru lume, iar eşecul lor înseamnă bogăţie pentru neevrei, cu atât mai mult va fi cazul cu restabilirea lor completă!
13 Dar eu vă vorbesc vouă, neevreilor: ca apostol al neevreilor, eu îmi onorez lucrarea 14 în speranţa că voi putea cumva să-mi provoc compatrioţii la gelozie şi să salvez pe unii dintre ei. 15 Într-adevăr, dacă respingerea lor înseamnă împăcarea lumii, ce va produce primirea lor dacă nu viaţă dintre cei morţi? 16 Dacă partea de aluat oferită ca prim rod este sfântă, atunci tot aluatul e sfânt; dacă rădăcina este sfântă, la fel sunt şi ramurile.
17 Dar dacă unele ramuri au fost tăiate, iar tu, care erai un măslin sălbatic, ai fost altoit printre ramurile rămase şi ai devenit participant la rădăcina şi la seva măslinului, 18 nu te făli pe seama acestor ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu porţi rădăcina, ci rădăcina te poartă pe tine. 19 Vei zice atunci: „Nişte ramuri au fost tăiate ca să fiu altoit eu“. 20 Este adevărat. Ele au fost tăiate din cauza necredinţei lor, iar tu rămâi numai prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te, 21 căci dacă Dumnezeu n-a cruţat ramurile naturale, nu te va cruţa nici pe tine.
22 Vezi deci bunătatea şi severitatea lui Dumnezeu: severitate faţă de cei care au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă rămâi în bunătatea Sa; altfel, vei fi tăiat şi tu. 23 Cât despre israeliţi, dacă nu persistă în necredinţă, vor fi altoiţi, căci Dumnezeu are putere să-i altoiască din nou. 24 Dacă tu ai fost tăiat din ceea ce este prin natura lui un măslin sălbatic şi ai fost altoit contra naturii tale într-un măslin cultivat, cu atât mai mult ei vor fi altoiţi conform naturii lor în propriul lor măslin!
25 Într-adevăr, vreau să ştiţi, fraţilor, acest secret, ca să nu vă consideraţi singuri înţelepţi: o parte din Israel a căzut în împietrire, până va intra numărul deplin al neevreilor. 26 Şi astfel tot Israelul va fi salvat, după cum este scris: Eliberatorul va veni din Sion şi va îndepărta nelegiuirile de la Iacob. 27 Şi acesta va fi legământul Meu cu ei, când le voi înlătura păcatele.
28 În ce priveşte evanghelia, ei sunt duşmani din cauza voastră; dar în ce priveşte alegerea, ei sunt iubiţi din cauza patriarhilor. 29 Într-adevăr, darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile. 30 Aşa cum odinioară nu aţi ascultat de Dumnezeu şi acum aţi obţinut îndurare din cauza neascultării lor, 31 la fel ei nu au ascultat acum, ca să obţină şi ei îndurare din cauza îndurării arătate vouă, 32 căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să-Şi arate îndurarea faţă de toţi.
33 O, profunzimea bogăţiei înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Ce nepătrunse sunt judecăţile Sale şi ce imposibil de înţeles sunt căile Sale! 34 Într-adevăr, cine a cunoscut gândul Domnului sau cine I-a fost consilier? 35 Cine I-a dat mai întâi ceva, ca Dumnezeu să-i dea înapoi? 36 Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie gloria pentru totdeauna! Amen.