Ezra
1
Şi în anul întâi al lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, împăratul Persiei, şi el a dat poruncă în toată împărăţia sa, chiar în scris, zicând: „Aşa spune Cirus, împăratul Persiei: «Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărăţiile pământului şi m-a rânduit să-I construiesc o casă la Ierusalim, care este în Iuda. Oricine dintre voi care este din poporul Său, Dumnezeul său să fie cu el şi să se suie la Ierusalim, care este în Iuda, şi să construiască acolo casa Domnului Dumnezeului lui Israel (El este Dumnezeu), care este în Ierusalim. Şi pe oricine a rămas, în orice loc unde locuieşte temporar, oamenii locului să-l ajute cu argint şi cu aur şi cu bunuri şi cu animale, pe lângă darul de bunăvoie pentru casa lui Dumnezeu, care este în Ierusalim»“.
Atunci capii părinteşti ai lui Iuda şi ai lui Beniamin şi preoţii şi leviţii, toţi aceia al căror duh îl trezise Dumnezeu, s-au ridicat ca să se suie şi să înalţe casa Domnului, care este în Ierusalim. Şi toţi care erau împrejurul lor i-au ajutat cu obiecte de argint, cu aur, cu bunuri şi cu animale şi cu lucruri de preţ, pe lângă tot ce aduceau de bună-voie. Şi împăratul Cirus a scos vasele casei Domnului, pe care le luase Nebucadneţar din Ierusalim şi le pusese în casa dumnezeului său. Şi Cirus, împăratul Persiei, le-a scos prin mâna lui Mitredat, administratorul, şi le-a numărat lui Şeşbaţar, căpetenia lui Iuda. Şi acesta este numărul lor: treizeci de farfurii de aur, o mie de farfurii de argint, douăzeci şi nouă de cuţite, 10 treizeci de lighenuşe de aur, patru sute zece lighenuşe de argint de al doilea fel şi o mie de alte vase.
11 Toate vasele de aur şi de argint erau cinci mii patru sute. Şeşbaţar a suit toate acestea când cei din deportare s-au suit din Babilon la Ierusalim.