1 ✸ Vai de Ariel, de Ariel, cetatea în care şi-a aşezat David tabăra! „Adăugaţi an la an; lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor.
2 Dar voi strâmtora Arielul şi va fi durere şi întristare; şi-Mi va fi ca un Ariel.
3 Şi voi aşeza tabăra împotriva ta de jur-împrejur şi te voi înconjura cu turnuri şi voi ridica întărituri împotriva ta.
4 Şi vei fi coborât, vei vorbi din pământ, şi vorbirea ta va fi slabă din ţărână, şi glasul tău va fi ca al celui care cheamă duhurile morţilor, din pământ; şi vorbirea ta va fi o şoaptă din ţărână.
5 Şi mulţimea vrăjmaşilor tăi va fi ca pulberea măruntă, şi mulţimea asupritorilor ca pleava care trece; şi aceasta va fi într-o clipă, deodată“.
6 Vei fi cercetată de Domnul oştirilor cu tunet şi cu cutremur şi cu vuiet mare, cu vârtej de vânt şi furtună, şi flacără de foc mistuitor.
7 Şi mulţimea tuturor naţiunilor care luptă împotriva lui Ariel şi toţi care vor lupta împotriva lui şi împotriva întăriturilor lui şi-l vor strâmtora vor fi ca visul unei viziuni de noapte.
8 Şi va fi ca flămândul care visează şi, iată, mănâncă, şi se trezeşte, şi sufletul lui este gol. Sau ca cel însetat care visează şi, iată, bea; şi se trezeşte şi, iată, este slăbit şi sufletul lui tânjeşte: aşa va fi mulţimea tuturor naţiunilor care luptă împotriva muntelui Sion.
9 ✡ „Înmărmuriţi şi înlemniţi, orbiţi şi fiţi orbi!“ Sunt beţi, dar nu de vin; se clatină, dar nu de băutură tare.
10 Pentru că Domnul a turnat asupra voastră un duh de somn adânc şi v-a închis ochii; pe profeţii şi pe capii voştri, pe văzători, i-a acoperit.
11 Şi orice viziune a ajuns pentru voi asemenea cuvintelor unei cărţi pecetluite, pe care o dai cuiva care ştie să citească, zicând: „Citeşte aceasta, te rog!“ Şi el zice: „Nu pot, pentru că este pecetluită“. 12 Şi cartea este dată celui care nu ştie să citească, zicând: „Citeşte aceasta, te rog!“ Şi el zice: „Nu ştiu să citesc“.
13 Şi Domnul a zis: „Pentru că poporul acesta se apropie cu gura lor şi Mă onorează cu buzele lor, dar inima lor este departe de Mine şi temerea lor de Mine este o poruncă învăţată de la oameni,
14 de aceea, iată, voi face din nou lucruri minunate cu poporul acesta, minuni fără asemănare; şi înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri, şi înţelegerea celor inteligenţi ai lui se va ascunde“.
15 ✡ Vai de cei care îşi ascund adânc planul, departe de Domnul, şi faptele lor sunt în întuneric, şi zic: „Cine ne vede? Şi cine ne cunoaşte?“
16 O, stricăciunea voastră!… Va fi socotit olarul ca lutul, ca să zică lucrul făcut despre cel care l-a făcut: „Nu el m-a făcut“? Sau va zice lucrul întocmit despre cel care l-a întocmit: „El n-are nici o pricepere“?
17 Nu este încă foarte puţin timp, şi Libanul se va schimba într-o câmpie roditoare şi câmpia roditoare va fi socotită o pădure?
18 ✡ Şi, în ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii şi ochii orbilor vor vedea din întunecime şi din întuneric;
19 şi cei blânzi îşi vor înmulţi bucuria în Domnul şi cei nevoiaşi dintre oameni se vor veseli în Sfântul lui Israel.
20 Pentru că cel asupritor se va sfârşi şi cel batjocoritor nu va mai fi şi toţi cei care pândesc să facă rău vor fi nimiciţi,
21 cei care-l socotesc vinovat pe om pentru un cuvânt şi îi întind cursă celui care mustră la poartă şi îl abat pe cel drept prin lucruri de nimic,
22 de aceea, aşa zice Domnul casei lui Iacov, El, care l-a răscumpărat pe Avraam:
„Iacov nu se va ruşina acum şi faţa lui nu se va îngălbeni acum.
23 Pentru că, atunci când îi va vedea pe copiii săi, lucrarea mâinilor Mele, în mijlocul lui, vor sfinţi Numele Meu“; şi-L vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov şi se vor înfricoşa de Dumnezeul lui Israel.
24 Şi cei rătăciţi cu duhul vor cunoaşte priceperea şi cei neascultători vor primi învăţătură.