5
Adu-Ţi aminte, Doamne, ce a venit peste noi! Priveşte şi vezi batjocorirea noastră.
Moştenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la cei din alte ţări.
Suntem orfani şi fără tată; mamele noastre sunt ca nişte văduve.
Apa noastră trebuie s-o bem pe bani. Lemnul nostru ne revine cu un preţ.
Urmăritorii noştri sunt la gâtul nostru. Suntem obosiţi şi n-avem odihnă.
Am dat mâna Egiptului şi Asiriei, ca să ne săturăm cu pâine.
Părinţii noştri au păcătuit, nu mai sunt, şi noi am purtat nelegiuirile lor.
Robii stăpânesc peste noi; nu este cine să ne scape din mâna lor.
Ne câştigăm pâinea cu riscul vieţii noastre, din cauza sabiei pustiului.
10 Pielea noastră arde ca un cuptor din cauza frigurilor foametei.
11 Au înjosit femeile în Sion, fecioarele în cetăţile lui Iuda.
12 Căpeteniile au fost spânzurate de mâna lor. Feţele bătrânilor n-au fost onorate,
13 tinerii au purtat piatra de moară şi băieţii s-au poticnit sub lemne.
14 Bătrânii au încetat să mai fie la poartă, tinerii la cântarea lor.
15 A încetat bucuria inimii noastre; jocul nostru s-a prefăcut în jale.
16 Cununa capului nostru a căzut. Vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 De aceea ne este descurajată inima, de aceea ni s-au întunecat ochii,
18 pentru muntele Sionului care este pustiit; vulpile se plimbă pe el.
19 Doamne, Tu împărăţeşti pentru totdeauna, tronul Tău este din generaţie în generaţie.
20 De ce ne uiţi pentru totdeauna şi ne părăseşti atât de mult timp?
21 Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce; înnoieşte-ne zilele ca mai înainte!
22 Sau ne-ai respins cu totul? Te-ai mâniat pe noi foarte mult?