1 Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Porunceşte fiilor lui Israel să-ţi aducă untdelemn curat de măsline bătute, pentru luminător, ca să ţină candela aprinsă neîncetat. 3 Aaron s-o pregătească dincoace de perdeaua mărturiei în cortul întâlnirii, de seara până dimineaţa, înaintea Domnului, neîncetat: este o rânduială pentru totdeauna în generaţiile voastre. 4 El să pregătească pe sfeşnicul curat candelele înaintea Domnului, neîncetat.
5 Şi să iei floare de făină şi să coci douăsprezece turte din ea; o turtă să fie de două zecimi de efă. 6 Şi să le pui în două rânduri, şase într-un rând, pe masa curată, înaintea Domnului. 7 Şi să pui tămâie curată peste fiecare rând; şi să fie o pâine a amintirii, o jertfă prin foc pentru Domnul. 8 În fiecare zi de sabat s-o aşeze în ordine înaintea Domnului, neîncetat, din partea fiilor lui Israel: este un legământ pentru totdeauna. 9 Şi să fie a lui Aaron şi a fiilor lui şi ei s-o mănânce într-un loc sfânt; pentru că este preasfântă pentru el din jertfele prin foc ale Domnului: este o rânduială pentru totdeauna“.
10 Şi fiul unei femei israelite – dar el era fiul unui bărbat egiptean – a ieşit între fiii lui Israel; şi fiul israelitei s-a certat în tabără cu un bărbat al lui Israel. 11 Şi fiul femeii israelite a hulit Numele şi a blestemat; şi l-au adus la Moise. Şi numele mamei lui era Şelomit, fiica lui Dibri, din seminţia lui Dan. 12 Şi l-au pus sub pază, ca să se hotărască după cuvântul Domnului. 13 Şi Domnul a vorbit lui Moise, zicând: 14 „Scoate-l afară din tabără pe cel care a blestemat; şi toţi cei care l-au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre. 15 Şi să vorbeşti fiilor lui Israel, zicând: «Oricine va blestema pe Dumnezeul său îşi va purta păcatul. 16 Şi cel care huleşte Numele Domnului să fie omorât: toată adunarea să-l ucidă cu pietre; atât străinul, cât şi băştinaşul: când va huli Numele, să fie omorât. 17 Şi dacă cineva va lovi de moarte pe vreun om, să fie omorât negreşit. 18 Şi cel care va lovi de moarte un animal să plătească viaţă pentru viaţă. 19 Şi dacă un om va face aproapelui său vreo vătămare: cum a făcut el, aşa să i se facă şi lui: 20 frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte: cum a făcut el vătămare cuiva, aşa să i se facă şi lui. 21 Şi cel care loveşte de moarte un animal să-l plătească; şi cel care loveşte de moarte pe un om să fie omorât. 22 O singură judecată să fie şi pentru străin şi pentru băştinaş, pentru că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru»“.
23 Şi Moise a vorbit fiilor lui Israel şi au scos afară din tabără pe cel care blestemase şi l-au ucis cu pietre. Şi fiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise.