1 Şi fariseii şi unii dintre cărturari, venind din Ierusalim, s-au adunat la El; 2 şi, văzându-i pe unii dintre ucenicii Săi mâncând pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, îi condamnau 3 (pentru că fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile cu grijă, nu mănâncă, ţinând tradiţia bătrânilor; 4 şi, când vin de la piaţă, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă; şi sunt multe altele pe care le-au primit ca să le ţină: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor); 5 atunci fariseii şi cărturarii ·L-au întrebat: „De ce nu umblă ucenicii Tăi potrivit tradiţiei bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurate?“ 6 Dar El, răspunzând, le-a spus: „Bine a profeţit Isaia despre voi, făţarnicilor, după cum este scris: «Poporul acesta Mă onorează cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 7 Dar în zadar Mi se închină ei, învăţând ca învăţături porunci ale oamenilor». 8 Pentru că, părăsind porunca lui Dumnezeu, ţineţi tradiţia oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe altele ca acestea“. 9 Şi El le-a spus: „Bine mai înlăturaţi porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi tradiţia voastră. 10 Pentru că Moise a spus: «Onorează pe tatăl tău şi pe mama ta»; şi: «Cine vorbeşte de rău pe tată sau pe mamă să moară negreşit». 11 Dar voi spuneţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: Orice ai putea folosi de la mine este corban (adică: consacrat lui Dumnezeu)», 12 şi nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa, 13 desfiinţând Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră, pe care aţi dat-o; şi faceţi multe de felul acesta“.
14 Şi, chemând din nou la Sine mulţimea, le-a spus: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi. 15 Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să-l poată întina; ci acelea care ies din el sunt cele care-l întinează pe om. 16 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă“. 17 Şi, când a intrat în casă, ieşind din mulţime, ucenicii Săi L-au întrebat despre parabola aceea. 18 Şi El ·le-a spus: „Şi voi sunteţi fără pricepere? Nu înţelegeţi că orice intră din afară în om nu-l poate întina, 19 pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece şi iese în hazna?“ Aceasta a zis, făcând curată orice hrană. 20 Şi a spus: „Ce iese din om, aceea îl întinează pe om. 21 Pentru că dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri, 22 furturi, lăcomii, răutăţi, înşelăciuni, destrăbălări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunie; 23 toate aceste rele ies dinăuntru şi îl întinează pe om“.
24 Şi El S-a ridicat şi a plecat de acolo în ţinuturile Tirului şi ale Sidonului. Şi, intrând într-o casă, dorea să nu ştie nimeni; şi n-a putut fi ascuns. 25 Ci îndată o femeie, a cărei fetiţă avea un duh necurat, auzind despre El, a venit şi a căzut la picioarele Lui 26 (şi femeia era grecoaică, de origine siro-feniciană) şi L-a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27 Dar Isus i-a spus: „Lasă să se sature întâi copiii, pentru că nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei“. 28 Dar ea a răspuns şi ·I-a zis: „Da, Doamne, dar şi căţeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor“. 29 Şi El i-a spus: „Pentru acest cuvânt, du-te; a ieşit demonul din fiica ta“. 30 Şi, ducându-se acasă, a găsit că demonul ieşise, iar fiica ei era culcată pe pat.
31 Şi, plecând din nou din ţinuturile Tirului şi ale Sidonului, a venit lângă Marea Galileii, prin mijlocul ţinuturilor Decapolei. 32 Şi ·I-au adus un surd care nu putea vorbi bine şi ·L-au rugat să-Şi pună mâna peste el. 33 Şi, luându-l deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele pe urechile lui şi, scuipând, i-a atins limba; 34 şi, privind spre cer, a suspinat şi ·i-a zis: „Efata“, adică: „Deschide-te“. 35 Şi îndată i s-au deschis urechile, şi i s-a dezlegat legătura limbii şi vorbea corect. 36 Şi le-a poruncit să nu spună nimănui; dar, cu cât le poruncea El, cu atât ei Îl vesteau mai mult. 37 Şi erau uimiţi peste măsură, spunând: „Toate le face bine; El îi face pe surzi să audă şi pe muţi să vorbească“.