2
✸ Cel care sfărâmă în bucăţi s-a suit împotriva feţei tale. Păzeşte cetatea întărită! Ia seama la drum! Încinge-ţi coapsele! Întăreşte-ţi mult puterea!
Pentru că Domnul a adus din nou măreţia lui Iacov, ca măreţia lui Israel; pentru că i-au pustiit jefuitorii şi le-au stricat viţele.
Scutul vitejilor săi s-a făcut roşu, bărbaţii de război sunt în stacojiu; carele fulgeră de focul oţelului în ziua pregătirii lui şi suliţele de chiparos se învârtesc.
Carele năvălesc cu furie pe străzi, se lovesc unul de altul în pieţe; înfăţişarea lor este ca făcliile, aleargă ca fulgerele.
El se gândeşte la cei puternici ai săi; ei se poticnesc în mersul lor, se grăbesc spre zidul ei şi adăpostul este pregătit.
Porţile râurilor sunt deschise şi palatul se prăbuşeşte!
Şi s-a hotărât: ea va fi dezgolită, va fi dusă; şi slujnicele ei vor jeli cu glas ca de porumbiţe, bătându-se în piept.
✡ Dar din ziua în care a existat Ninive a fost ca un lac de apă; totuşi ei fug! „Staţi! Staţi!“ Dar nimeni nu priveşte înapoi.
„Prădaţi argintul! Prădaţi aurul! Pentru că fără sfârşit este comoara splendidă a tuturor vaselor de preţ!“
10 Ea este golită şi nelocuită şi pustiită! Şi i se topeşte inima şi-i tremură genunchii şi o durere ascuţită este în toate coapsele; şi toate feţele lor au pălit.
11 ✡ Unde este vizuina leilor şi locul unde se hrăneau leii tineri? unde se plimbau leul, leoaica, puiul de leu şi nimeni nu-i înspăimânta?
12 Leul sfâşia cât îi trebuia pentru puii săi şi sugruma pentru leoaicele sale; şi umplea cu pradă ascunzişurile sale şi cu fiare sfâşiate, vizuinile sale.
13 „Iată, Eu sunt împotriva ta“, zice Domnul oştirilor, „şi voi arde carele ei în fum; şi sabia va mistui pe leii tăi tineri şi voi nimici prada ta de pe pământ şi nu se va mai auzi glasul solilor tăi“.