1 Şi canaanitul, împăratul Aradului, care locuia la sud, a auzit că Israel venea pe calea Atarim şi s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat captivi pe unii dintre ei. 2 Şi Israel a făcut o promisiune Domnului şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în totul în mâna mea, îi voi nimici cu totul cetăţile“. 3 Şi Domnul a ascultat glasul lui Israel şi i-a dat pe canaaniţi în mâna lui; şi ei i-au nimicit cu totul, pe ei şi cetăţile lor. Şi au pus numele locului Horma.
4 Şi au plecat de la Muntele Hor, pe calea Mării Roşii, ca să ocolească ţara Edomului; şi sufletul poporului şi-a pierdut răbdarea pe cale. 5 Şi poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise, zicând: „Pentru ce ne-aţi făcut să ne suim din Egipt, ca să murim în pustiul acesta? Pentru că nu este pâine şi nu este apă şi ni s-a scârbit sufletul de această pâine proastă“. 6 Şi Domnul a trimis şerpi înfocaţi în popor şi au muşcat pe popor; şi a murit mult popor din Israel. 7 Şi poporul a venit la Moise şi a zis: „Noi am păcătuit, pentru că am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta; roagă-te Domnului să îndepărteze şerpii de la noi“. Şi Moise s-a rugat pentru popor. 8 Şi Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi pune-l pe o prăjină. Şi va fi aşa: oricine este muşcat şi-l va privi, va trăi“. 9 Şi Moise a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus pe o prăjină. Şi a fost aşa: dacă vreun şarpe muşca pe cineva, când el privea la şarpele de aramă, trăia.
10 Şi fiii lui Israel au plecat şi au aşezat tabăra la Obot. 11 Şi au plecat de la Obot şi au aşezat tabăra la Iie-Abarim, în pustiul care este în faţa Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat şi au aşezat tabăra în valea Zered. 13 De acolo au plecat şi au aşezat tabăra dincolo de Arnon, care este în pustiul care iese din hotarul amoriţilor; pentru că Arnon este hotarul Moabului, între Moab şi amoriţi. 14 De aceea se zice în cartea războaielor Domnului:
„Vaheb în Sufa şi pâraiele Arnonului
15 şi şuvoiul pâraielor, care se pleacă spre locuinţa Arului
şi se reazemă pe hotarul Moabului“.
16 Şi de aici la Beer: aceasta este fântâna despre care a vorbit Domnul lui Moise: „Adună poporul şi le voi da apă“. 17 Atunci Israel a cântat cântarea aceasta:
„Ţâşneşte, fântână! Cântaţi-i:
18 Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai-marii poporului cu toiagul de domnie, cu toiegele lor“.
Şi din pustiu au venit la Matana
19 şi de la Matana la Nahaliel şi de la Nahaliel la Bamot. 20 Şi de la Bamot la valea care este în câmpia Moabului, la vârful Muntelui Pisga, care priveşte spre pustiu.
21 Şi Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriţilor, zicând: 22 „Lasă-mă să trec prin ţara ta! Nu ne vom abate în câmpii sau în vii; nu vom bea apă din fântâni: vom merge pe calea împăratului, până vom trece hotarul tău“. 23 Şi Sihon n-a lăsat pe Israel să treacă prin hotarul său, ci Sihon a strâns tot poporul său şi a ieşit împotriva lui Israel în pustiu şi a venit la Iahaţ şi s-a luptat împotriva lui Israel. 24 Şi Israel l-a bătut cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la fiii lui Amon; pentru că hotarul fiilor lui Amon era tare. 25 Şi Israel a luat toate cetăţile acelea şi Israel a locuit în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele sale. 26 Pentru că Hesbon era cetatea lui Sihon, împăratul amoriţilor, şi el se luptase împotriva împăratului de mai înainte al Moabului şi-i luase din mână ţara, până la Arnon. 27 De aceea zic poeţii:
„Veniţi la Hesbon, să se zidească şi să se întărească cetatea lui Sihon.
28 Pentru că a ieşit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon,
şi a mistuit Ar-Moabul, pe căpeteniile înălţimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, popor al lui Chemoş.
El a dat pe fiii săi fugari şi pe fiicele sale captive lui Sihon, împăratul amoriţilor.
30 Noi am tras asupra lor; Hesbon este pierdut până la Dibon; şi i-am pustiit până la Nofah, care se întinde până la Medeba“.
31 Şi Israel a locuit în ţara amoriţilor. 32 Şi Moise a trimis să cerceteze Iaezerul; şi au luat satele sale şi au alungat pe amoriţii care erau acolo.
33 Şi s-au întors şi s-au suit pe calea Basanului; şi Og, împăratul Basanului, a ieşit împotriva lor, el şi tot poporul său, la luptă, la Edrei. 34 Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, pentru că l-am dat în mâna ta, pe el şi tot poporul său şi ţara sa; şi să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon“. 35 Şi l-au bătut, pe el şi pe fiii săi şi tot poporul său, de n-au lăsat nici unul; şi au pus stăpânire pe ţara lui.