1 Înţelepciunea femeilor le zideşte casa, dar nebunia o surpă cu mâinile ei.
2 Cine umblă în dreptatea lui se teme de Domnul, dar cel sucit în căile lui Îl dispreţuieşte.
3 În gura nebunului este o nuia a mândriei, dar buzele înţelepţilor îi păzesc.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este goală; dar mult câştig este în puterea boului.
5 Un martor credincios nu va minţi, dar un martor fals rosteşte minciuni.
6 Un batjocoritor caută înţelepciune şi nu este, dar cunoştinţa este uşoară pentru cel inteligent.
7 Depărtează-te de cel nebun, pentru că nu pe buzele lui găseşti cunoştinţa.
8 Înţelepciunea celui chibzuit este să-şi înţeleagă calea, dar nebunia nebunilor este înşelăciune.
9 Nebunii îşi bat joc de păcat, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.
10 Inima îşi cunoaşte propria amărăciune şi un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Casa celor răi va fi răsturnată, dar cortul celor drepţi va înflori.
12 Este o cale care pare dreaptă omului, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii.
13 Chiar când râde, inima este plină de durere; şi sfârşitul bucuriei este întristarea.
14 Inima care se abate de la Domnul se va sătura de propriile căi, iar omul de bine va fi satisfăcut de ce este în el însuşi.
15 Cel simplu crede orice vorbă, dar cel chibzuit ia seama la umblarea lui.
16 Înţeleptul se teme şi se depărtează de rău, dar nebunul este îngâmfat şi încrezut.
17 Cel iute la mânie se poartă cu nebunie şi omul intrigilor se face urât.
18 Cei simpli moştenesc nebunie, dar cei chibzuiţi sunt încununaţi cu cunoştinţă.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni; şi cei nelegiuiţi, la porţile celui drept.
20 Săracul este urât chiar şi de aproapele său, dar bogatul are mulţi prieteni.
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său păcătuieşte, dar ferice de cine se îndură de cei întristaţi!
22 Nu se rătăcesc cei care uneltesc răul? Dar bunătatea şi adevărul sunt pentru cei care plănuiesc binele.
23 În orice muncă este câştig, dar vorbăria buzelor aduce numai lipsuri.
24 Bogăţia este cununa înţelepţilor; nebunia celor nebuni este nebunie.
25 Un martor adevărat scapă suflete, dar înşelăciunea rosteşte minciuni.
26 În temerea de Domnul este tăria încrederii: şi copiii săi vor avea un loc de adăpost.
27 Temerea de Domnul este un izvor de viaţă, ca să abată de la laţurile morţii.
28 În mulţimea poporului stă gloria împăratului, dar în lipsa poporului stă pieirea conducătorului.
29 Să fii încet la mânie este mare pricepere, dar cel cu duhul nerăbdător înalţă nebunia.
30 O inimă sănătoasă este viaţa cărnii, dar invidia, putrezirea oaselor.
31 Cine asupreşte pe sărac jigneşte pe Creatorul său, dar cine Îl onorează se îndură de cel nevoiaş.
32 Cel rău este izgonit prin răutatea lui, dar cel drept este plin de încredere chiar şi la moartea sa.
33 Înţelepciunea se odihneşte în inima celui inteligent, dar ce este în nebun se face cunoscut.
34 Dreptatea înalţă o naţiune, dar păcatul este ruşinea popoarelor.
35 Bunăvoinţa împăratului este pentru un slujitor înţelept, dar mânia sa este pentru cel care face ruşine.