1 Fiul meu, păzeşte cuvintele mele şi păstrează cu tine poruncile mele!
2 Păzeşte poruncile mele şi trăieşte; şi învăţătura mea, ca lumina ochiului tău.
3 Leagă-le la degetele tale, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
4 Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“ Şi numeşte inteligenţa ruda ta,
5 ca ele să te ferească de femeia străină, de străina care linguşeşte prin cuvintele ei.
6 ✡ Pentru că la fereastra casei mele am privit printre zăbrelele mele
7 şi am zărit printre cei neîncercaţi, am observat printre fii un tânăr fără minte,
8 trecând pe strada apropiată de colţul ei şi mergea pe cale spre casa ei,
9 în amurg, în seara zilei, în întunecimea nopţii şi în întuneric.
10 Şi, iată, l-a întâmpinat o femeie având înfăţişarea unei curve şi inima şireată.
11 Era gălăgioasă şi fără astâmpăr; picioarele nu-i stăteau acasă:
12 când afară, când în pieţe; şi pândea la orice colţ.
13 Şi l-a apucat şi l-a sărutat şi cu faţă neruşinată i-a zis:
14 „Am jertfe de pace cu mine; astăzi mi-am împlinit promisiunile.
15 De aceea am ieşit să te întâlnesc, să-ţi caut stăruitor faţa şi te-am găsit!
16 Mi-am împodobit patul cu cuverturi tapisate, de in colorat, din Egipt;
17 mi-am stropit aşternutul cu mir, aloe şi scorţişoară.
18 Vino să ne îmbătăm de iubire până dimineaţa, să ne desfătăm cu dezmierdări.
19 Pentru că soţul nu este acasă; a plecat într-o călătorie lungă,
20 a luat punga de bani cu el, va veni acasă în ziua de lună plină“.
21 Cu ispitirea ei multă, ea l-a ademenit; cu linguşirea buzelor ei, l-a convins.
22 El a mers deodată după ea, cum merge un bou la înjunghiere şi ca un cerb care aleargă spre cursă,
23 până când o săgeată îi străpunge ficatul: cum se grăbeşte o pasăre spre laţ şi nu ştie că îşi pierde viaţa.
24 ✡ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
25 Să nu ţi se abată inima pe căile ei, să nu rătăceşti pe cărările ei.
26 Pentru că ea a doborât pe mulţi, rănindu-i, şi toţi cei ucişi de ea au fost puternici.
27 Casa ei este calea spre Locuinţa morţilor, coborând la cămările morţii.