1 Pentru ce te mândreşti cu răul, omule puternic? Bunătatea lui Dumnezeu ţine toată ziua.
2 Limba ta născoceşte răutăţi, ca un brici ascuţit, lucrând viclenie.
3 Ai iubit răul mai mult decât binele, minciuna mai mult decât cuvântul drept. Oprire.
4 Ai iubit toate cuvintele nimicirii, limbă vicleană!
5 De aceea Dumnezeu te va sfărâma pentru totdeauna; te va lua şi te va smulge din cortul tău şi te va dezrădăcina din pământul celor vii. Oprire.
6 Şi cei drepţi vor vedea şi se vor teme şi vor râde de el:
7 „Iată omul care nu-L lua pe Dumnezeu ca tărie a sa, ci s-a încrezut în mulţimea bogăţiilor lui şi s-a întărit în lăcomia lui“.
8 Dar eu sunt ca un măslin verde în casa lui Dumnezeu; mă voi încrede în bunătatea lui Dumnezeu în vecii vecilor.
9 Te voi lăuda pentru totdeauna, pentru că Tu ai făcut aceasta; şi voi aştepta în Numele Tău, pentru că este bun înaintea sfinţilor Tăi.