1 Şi Naomi, soacra ei, i-a zis: „Fiica mea, nu-ţi voi căuta eu odihnă, ca să-ţi fie bine? 2 Şi acum Boaz, cu ale cărui tinere ai fost, nu este el ruda noastră? Iată, el vântură la noapte orzul în arie. 3 Deci scaldă-te şi unge-te şi pune-ţi hainele pe tine şi coboară la arie. Nu te face cunoscută bărbatului acestuia până va termina de mâncat şi de băut. 4 Şi va fi aşa: când se va culca, observă locul unde se va culca; şi tu să intri şi să-i descoperi picioarele şi să te culci şi tu. Şi el îţi va spune ce să faci“. 5 Şi ea i-a zis: „Voi face tot ce ai spus“.
6 Şi a coborât la arie şi a făcut după toate cele ce-i poruncise soacra ei. 7 Şi Boaz a mâncat şi a băut şi i s-a veselit inima; şi s-a dus să se culce la capătul unei clăi. Şi ea a venit încet şi i-a descoperit picioarele şi s-a culcat. 8 Şi a fost aşa: la miezul nopţii, omul s-a speriat şi s-a întors şi, iată, o femeie era culcată la picioarele lui. 9 Şi el a zis: „Cine eşti tu?“ Şi ea a răspuns: „Eu sunt Rut, roaba ta, întinde-ţi acoperământul tău peste roaba ta, pentru că tu ai dreptul de răscumpărare“. 10 Şi el a zis: „Binecuvântată fii tu de Domnul, fiica mea! Tu ai arătat mai multă bunătate la urmă decât la început, pentru că nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi. 11 Şi acum, fiica mea, nu te teme; tot ce îmi zici îţi voi face, pentru că toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie cinstită. 12 Şi acum, cu adevărat, eu sunt unul care are dreptul de răscumpărare, dar este unul mai aproape decât mine care are dreptul de răscumpărare. 13 Rămâi noaptea aceasta şi va fi aşa: dimineaţă, dacă va voi să te răscumpere el, bine, să te răscumpere; iar dacă nu va voi să te răscumpere el, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul. Culcă-te până dimineaţă“.
14 Şi ea s-a culcat la picioarele lui până dimineaţă şi s-a sculat înainte de a se cunoaşte unul pe altul. Şi el a zis: „Să nu se ştie că a venit o femeie în arie“. 15 Şi a zis: „Adu mantaua care este pe tine şi ţine-o“. Şi ea a ţinut-o şi el i-a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea; şi s-a dus în cetate. 16 Şi a venit la soacra ei şi ea a zis: „Cum eşti, fiica mea?“ Şi ea i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela. 17 Şi a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, pentru că mi-a zis: «Să nu mergi cu mâna goală la soacra ta»“. 18 Şi ea a zis: „Fii liniştită, fiica mea, până vei şti cum se va rezolva situaţia, pentru că omul acesta nu se va odihni până nu va fi terminat lucrul în ziua aceasta“.