1 Şi era un om din Beniamin. Şi numele lui era Chis, om tare şi viteaz, fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit. 2 Şi el avea un fiu al cărui nume era Saul, bărbat ales şi frumos. Şi nimeni dintre fiii lui Israel nu era mai frumos decât el; el era mai înalt decât tot poporul, de la umărul său în sus.
3 Şi măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, se pierduseră. Şi Chis a spus lui Saul, fiul său: „Ia cu tine pe unul dintre slujitori şi ridică-te, du-te, te rog, de caută măgăriţele“. 4 Şi el a trecut prin ţinutul muntos al lui Efraim şi a trecut prin ţara Şalişa, dar nu le-a găsit; şi a trecut prin ţinutul Şaalim, şi nu erau acolo; şi a trecut prin ţinutul lui Beniamin, şi nu le-a găsit. 5 Când a sosit în ţinutul Ţuf, Saul a zis slujitorului său care era cu el: „Hai să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu să-şi ia gândul de la măgăriţe şi să fie îngrijorat pentru noi“. 6 Şi el i-a zis: „Iată, te rog, este un om al lui Dumnezeu în cetatea aceasta, şi el este recunoscut: tot ce zice el se întâmplă negreşit. Să mergem acum acolo: poate ne va spune calea pe care să mergem“. 7 Şi Saul a zis slujitorului său: „Dar dacă vom merge, ce vom duce omului acestuia? Pentru că pâinea din sacii noştri s-a terminat şi nu avem nici un dar de dus omului lui Dumnezeu; ce avem cu noi?“ 8 Şi slujitorul a răspuns din nou lui Saul şi a zis: „Iată, am în mâna mea un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu, ca să ne spună calea noastră“. 9 (Odinioară, în Israel, aşa spunea un om când mergea să-L întrebe pe Dumnezeu: „Veniţi şi să mergem la văzător“. Pentru că cel care se numeşte astăzi profet odinioară se numea văzător.) 10 Şi Saul a zis slujitorului său: „Cuvântul tău este bun; hai să mergem!“ Şi s-au dus la cetatea unde era omul lui Dumnezeu.
11 Suiau dealul cetăţii şi au întâlnit nişte fete ieşind să scoată apă şi le-au zis: „Este văzătorul aici?“ 12 Şi ele le-au răspuns, zicând: „Da, iată, este înaintea ta, grăbeşte-te acum, pentru că astăzi a venit în cetate, căci poporul are astăzi o jertfă pe înălţime. 13 Îndată ce veţi intra în cetate, îl veţi găsi numaidecât, mai înainte de a se sui pe înălţime ca să mănânce; pentru că poporul nu va mânca până când nu va veni el, pentru că el binecuvântează jertfa; după aceea mănâncă cei chemaţi. Şi acum suiţi-vă, căci chiar astăzi îl veţi găsi“. 14 Şi s-au suit în cetate. Pe când intrau în cetate, iată, Samuel ieşea spre ei, ca să se suie pe înălţime. 15 Şi Domnul îl înştiinţase pe Samuel cu o zi înainte de venirea lui Saul, zicând:
16 „Mâine, pe timpul acesta, voi trimite la tine un om din ţara lui Beniamin, şi tu să-l ungi conducător peste poporul Meu Israel; şi el va salva pe poporul Meu din mâna filistenilor, pentru că am privit la poporul Meu, căci strigătul său a ajuns până la Mine“. 17 Şi când a văzut Samuel pe Saul, Domnul i-a răspuns: „Iată omul despre care ţi-am vorbit! Acesta va stăpâni peste poporul Meu!“
18 Şi Saul s-a apropiat de Samuel în mijlocul porţii şi a zis: „Spune-mi, te rog, unde este casa văzătorului?“ 19 Şi Samuel a răspuns lui Saul şi a zis: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălţime şi veţi mânca astăzi cu mine; şi dimineaţă te voi lăsa să pleci şi îţi voi spune tot ce este în inima ta. 20 Şi cât despre măgăriţele pe care le-ai pierdut acum trei zile, nu le pune la inimă, pentru că s-au găsit. Şi pentru cine este toată dorinţa lui Israel? Nu pentru tine şi pentru toată casa tatălui tău?“ 21 Şi Saul a răspuns şi a zis: „Nu sunt eu beniamit, din cea mai mică dintre seminţiile lui Israel, şi nu este familia mea cea mai mică dintre toate familiile seminţiei lui Beniamin? Pentru ce deci îmi spui un cuvânt ca acesta?“ 22 Şi Samuel a luat pe Saul şi pe slujitorul său şi i-a dus în cameră şi le-a dat locul dintâi între cei care erau chemaţi; şi ei erau cam treizeci de inşi. 23 Şi Samuel a zis bucătarului: „Adu porţia pe care ţi-am dat-o, despre care ţi-am zis: «Păstreaz-o la tine»“. 24 Şi bucătarul a adus spata şi ce era pe ea şi a pus-o înaintea lui Saul. Şi Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat! Pune-o înaintea ta, mănâncă, pentru că a fost păstrată pentru tine, pentru timpul hotărât, de când am zis: «Voi chema poporul»“. Şi Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea.
25 Şi au coborât de pe înălţime în cetate; şi el a vorbit cu Saul pe acoperiş. 26 Şi s-au sculat de dimineaţă. Şi a fost aşa: când se revărsau zorile, Samuel a chemat pe Saul, pe acoperiş, şi i-a zis: „Ridică-te şi te voi lăsa să pleci“. Şi Saul s-a ridicat şi au ieşit amândoi în stradă, el şi Samuel. 27 Pe când coborau la marginea cetăţii, Samuel a zis lui Saul: „Spune slujitorului să treacă înaintea noastră (şi el a trecut) şi tu opreşte-te acum şi te voi face să auzi cuvântul lui Dumnezeu“.