1 Derept aceaia, părăsind toată răutatea şi toată înşălăciunea şi făţăriile şi zavistiile şi toate clevetele,
2 Ca pruncii născuţi de acum, pohtiţi cel lapte al cuvîntului curat, ca pentr-acela să creaşteţi întru spăsenie.
3 De-aţi gustat că-i bun Domnul,
4 La carele venindu la piatra cea vie carea de la oameni-i lepădată, iară de la Dumnezău, e aleasă şi cinstită,
5 Voi încă ca pietrile vii, zidiţi-vă casă sufletească, preoţie sfîntă, aduceţi jărtve sufleteşti dragi lui Dumnezău, prin Iisus Hristos,
6 Pentru că iaste scrisă în Scriptură: Iată puiu în Sion piatră, temelie unghiului, aleasă şi cinstită, şi cine va creade întru ia, nu să va ruşina.
7 Derept aceaia, voao carii creadeţi, de cinste vă e, iară necredincioşilor, piatra carea o lăpădară ziditorii, aceasta fu în capul unghiului şi piatră poticnealei şi piatra smintealei
8 Celora ce să poticnescu în cuvînt şi nu cred pre carea-s şi puşi.
9 Iară voi, rudă aleasă, preoţie împărătiască, rudă sfîntă sînteţi, oameni agonisiţi Şieşi, ca să vestiţi puterile Aceluia ce v-au chemat pre voi întru minunată lumina Sa,
10 Carii oarecînd nu eraţi oameni, iară acum, oamenii lui Dumnezău, carii nu dobîndiset milă, iară acum aţi dobîndit milă.
11 Iubiţilor, rogu-vă ca pre nemearnici şi streini, să vă răbdaţi de poftele trupeşti carele vitejescu împrotiva sufletului.
12 Să aveţi viaţa voastră bună între păgîni ca, din aceia ce au grăit pre voi ca pre nişte făcători de rău, din faptele bune ce vor vedea, să proslăvească pre Dumnezău, întru zuoa socotinţei.
13 Derept aceaia, plecaţi-vă a toată deregătoria omenească, pentru Domnul, săveri lui craiu, ca unui mai mare.
14 Săveri deregătorilor, ca trimişilor de la dinsu, spre pedeapsa făcătorilor rău şi spre lauda făcătorilor de bine.
15 Că aşia iaste voia lui Dumnezău, ca bine făcînd, să astupaţi gura neştiinţei oamenilor nebuni.
16 Ca slobozi, şi nu ca ceia ce au prin scutul răutăţiei slobozia, ce ca slugile lui Dumnezău.
17 Pre toţi cinstiţi, fîrtăţiia îndrăgiţi; de Dumnezău teameţi-vă; pre craiu cinstiţi.
18 Slugi, plecaţi-vă cu toată frica domnilor voştri, nu numai bunilor şi blînzilor, ce şi năsilnicilor.
19 Că aceasta-i iubită înaintea lui Dumnezău, să va răbda cineva pentru ştiinţa lui Dumnezău scîrbă, dosădit fără de vină.
20 Că ce laudă iaste că veţi răbda bătae fiind greşiţi? Ce făcînd bine, răbdaţi dosadile, că aceasta e drag lui Dumnezău.
21 Şi în aceasta sînteţi chemaţi, că şi Hristos au răbdat pentru noi, lăsînd noao pildă ca să meargem pre urma Lui.
22 Carele n-au greşit, nece s-au aflat în rostul Lui vicleşug.
23 Carele, ocărîndu-L, pre nime nu ocărîia şi cîndu răbda, pre nime nu certa; şi-Şi da giudecata celuia ce giudecă derept.
24 Carele păcatele noastre El le rădică în trupul Lui, pre lemnu, ca să murim păcatelor şi să viem dereptăţiei, cu a căruia rane ne-am vindecat.
25 Că eraţi ca oile rătăcite, ce v-aţi înturnat acum cătră Păstoriul şi Socotitoriul sufletelor voastre.