3
Iată iubiţilor, aceasta a doao carte scriu voao, pentru carea deşteptu cu dojană înţeleaptă mintea voastră.
Ca să vă pomeniţi de cuvintele ce-s grăite de sfinţii proroci şi de porunca noastră, carii sîntem apostoli Domnului şi Mîntuitorului.
Întîiu aceasta ştiind că vor veni, în zilele de apoi, batgiocoritori, îmblîndu în poftele lor
Şi zicînd: Unde-i făgăduita venirei Lui? Că de cîndu au dormit părinţii, toate aşia au rămas dinceputul zidirei, toate aşia petrec.
C-aceaia din voia loruşi nu ştiu că ceriurile de demult pren cuvîntul lui Dumnezău sînt, aşia şi pămîntul din apă şi spre apă stă.
Derept aceaiaşi lume de atunci, înecîndu-să cu apă, peri.
Iară ceriurile şi pămîntul carele-s acum, cu acelaşi cuvîntu-s puse şi să ţin spre foc, spre zuoa giudecăţii şi a perirei oamenilor necredincioşi.
Iară una, aceasta să ştiţi, iubiţilor, că o zi la Domnul iaste ca o mie de ani şi o mie de ani, ca o zi.
Nu va pesti Domnul făgăduinţa, (cum le pare unora că va pesti), ce-i răbdătoriu noao, nevrîndu să piară nime, ce să vie toţi cătră pocăinţă.
10 Însă va veni ca furul noaptea, zuoa aceaia a Domnului, întru carea ceriurile vor treace cu tresnire, iară stihiile, de căldură, să vor topi şi pămîntul cu lucrure ce-s pre el vor arde.
11 Derept aceaia, topindu-să aceastia toate, cumu să cade voao a fi întru sfinte vieţile voastre şi în slujbe dumnezeeşti?
12 Aşteptîndu şi grăbind spre venirea zilei lui Dumnezău, întru carea ceriurile arzîndu să vor răsipi şi stihiile, încălzindu-să, să vor topi.
13 Însă aşteptăm ceriure noao şi pămîntu nou, după făgăduinţa Lui, întru carele lăcuiaşte dereptatea.
14 Pentr-aceaia, iubiţilor, aşteptînd aceastea, nevoiţi-vă să vă afle curaţi şi nespurcaţi şi cu pace.
15 Şi îndelungă răbdarea a Domnului nostru spre ispăsenie să o aveţi; ca şi fratele nostru, iubitul Pavel, pentru înţelepciunea ce-i dată lui, au scris voao.
16 Cum mai în toate cărţile sale au grăit de-aceastia întru carele simt unele ce nu e lesne a le înţeleage, pre carele oamenii neînvăţaţi şi neîntăriţi le întorcu ca şi alalte Scripturi, spre perirea lor.
17 Iară voi, dragilor, ştiind aceastea mai nainte, feriţi-vă de rătăcitura acelor fără de leage întru carele aţi fostu traşi, să nu cădeţi din vîrtutea voastră.
18 Ce creaşteţi întru mila şi întru conoştinţa Domnului nostru şi a Mîntuitoriului Iisus Hristos, aceluia slava, acum şi în vreamia din veaci, amin.